Citeam despre Workbench de la MySql pe pagina lor (http://www.MySql.com/products/workbench/) cînd ne-am hotărît că vrem să aflăm despre efectele achiziţionării de către Sun Microsystem a MySql şi apoi a achiziţionării de către Oracle a lui Sun Microsystem.

Cînd Sun a cumpărat MySql în ianuarie 2008 (pentru aproximativ 1 miliard de USD), venitul anual al lui MySql era aproximativ de 50 de milioane de dolari şi creştea rapid, avînd milioane de distribuţii precum Facebook, Google, Nokia, Baidu şi China Mobile. Se dorea să aducă sinergii către Sun, ceea ce ar fi schimbat peisajul industriei producătoare de programe de calculator prin adăugarea de noi adoptări ale bazelor de date cu sursă deschisă în aplicaţii şi companii mai tradiţionale. Integrarea cu Sun ar fi extins cu mult cererea comerială a ofertelor MySql şi îmbunătăţirea ofertei de valori prin adăugarea organizaţiei de servicii globale a lui Sun.

De atunci Scwartz a supravegheat dezvoltarea MySql în ciuda lansării dezastruoase a versiunii 5.1, exodului dezvoltatorilor de proiect cheie, demisia cofondatorilor MySql Michael „Monty” Widenius şi David Axmark ca şi a directorului executiv MySql Marten Mickos, şi obţinerea a nu mai puţin a trei bifurcaţii majore a bazei de date licenţiate (GPL – General Public Licence).

Nu a fost o perioadă uşoară. MySql avea probleme încă dinaintea achiziţiei de către Sun. În efortul ei de ajuta produsul să se dezvolte şi a furniza atît utilizatori avansaţi (asta înseamnă adăugarea de funcţionalităţi noi) cît şi utilizatori mai noi (ceea ce înseamnă a face lucrurile cît mai prietenoase şi mai uşor de abordat – şi construirea de unelte noi), echipa a părut să-şi piardă direcţia şi a sfîrşit prin a se răsfira.

Marea lacună de timp dintre MySql 5.0 şi 5.1 se datorează parţial conducerii şi priorităţilor, dar este de asemenea rezultatul unui cod de bază rău ce are nevoie de o revizuire bună şi de a fi reînnoit – ceva ce nu s-a întîmplat pînă acum (chiar dacă există semne că asta este pe cale să se schimbe). Complexitatea ce nu e necesară şi absenţa standardelor clare i-au încetinit pe dezvoltatorii existenţi şi au pus o barieră şi pentru dezvoltatorii noi.

Aceste probleme au continuat iar oamenii au început să plece de la Sun nu mult după cumpărare: membri ai echipei de conducere de la vîrf cît şi cîţiva cei mai experimentaţi şi mai talentaţi dezvoltatori care nu mai sînt implicaţi în dezvoltare.

Altă descoperire surprinzătoare la o conferinţă MySql acum cîteva luni a fost adoptarea lentă a versiunii 5.1 în magazinele mari. Se pare că un mare număr de companii nu au trecut de la versiunile 5.0 la 5.1.

Dar acesta e doar începutul. În aceste zile au loc o mulţime de dezvoltări interesante în universul MySql. De la noile motoare de depozitare (Falcon, PBXT, Maria, Tokutek) la unelte foarte dezvloltate de la o jumătate de duzină de vînzători şi rescrierea extinsă a nucleului bazelor de date MySql.

Ceea ce este cel mai surprinzător dintre toate este faptul că MySql 5.4 a fost deconspirat la conferinţă. Nu este încă o versiune stabilă, dar reprezintă un compromis între şi 5.1 şi aşteptarea vreme de încă un an sau mai mult pentru o versiune stabilă a MySql 6.0. Realizînd că dezvoltarea mergea mai încet decît ar fi dorit, echipa MySql a selectat cîteva îmbunătăţiri planificate şi codate pentru 6.0 şi le-au mutat în codul sursă a versiunii 5.1 realizînd astfel MySql 5.4 (aparent au dorit să treacă peste 5.2 şi 5.3).

Acesta este primul din cîteva semne recente că organizaţia MySql a început să muncească în a îmbunătăţi cîteva dintre lucrurile care l-au deranjat pe Monty atît de mult. Este încurajator.

În aprilie 2009 Oracle a cumpărat Sun Microsystems pentru 7,4 miliarde USD. Cu aceasta mişcare Oracle intră în competiţie acum cu aproape toate marile companii tehnologice, incuzînd Microsoft (MSFT) în middleware (software pentru calculator care conecteză componente software sau aplicaţii) şi sisteme de operare pentru servere, SAP şi Salesforce.com (CRM) în aplicaţii pentru afaceri, IBM, Cisco (CSCO), HP (HPQ) şi Dell (DELL) în hardware pentru servere şi EMC pentru medii de stocare. Larry Ellison, directorul executiv de la Oracle, a citat platforma Java de la Sun Microsystems şi sistemul de operare Solaris pentru servere ca fiind motivaţiile principale în spatele achiziţiei.

Cheia care nu a fost menţionată a acestei achiziţii este MySql. Oracle este, în primul rînd şi mai ales, o companie de baze de date, iar MySql a fost fără îndoială o ameninţare pe termen lung. Multe din produsele software şi middleware de la Oracle se bazează pe folosirea bazelor de date, şi chiar Salesforce.com, un mare distrugător şi competitor în industria software, se bazează pe bazele de date Oracle pentru a rula platformele ei. Multe din achiziţiile software de la Oracle îi permit să asigure folosirea bazelor de date Oracle, prin asta permiţîndu-i să adauge atît venit cît şi cîştiguri de la vînzări de software şi baze de date adiţionaele. Cu achiziţia lui Sun Microsystems şi MySql, Oracle caută să controleze această tendinţă, bazele de date cu sursă deschisă, şi, cel mai important, licenţele pentru folosirea lor comercială. Suspiciunea multora este că rata de creştere a veniturilor MySql, atîta vreme cît nu vor fi dezvăluite, va scădea rapid urmînd întegrarea lui Sun Microsystems în Oracle.

Chiar şi cu cele mai bune inteţii, Oracle înfruntă serioase probleme de încredere în interiorul şi exteriorul stavilei pe care compania a pus-o surselor deschise în trecut. Widenius susţine: Oracle, neavînd cea mai bună reputaţie posibilă în spaţiul Surselor Deschise, va avea greutăţi în a-i păstra în companie pe oamenii de la MySql care i-au rămas sau chiar să lucreze la proiectul MySql. Oracle va avea de asemenea greutăţi în a asigura clienţii, comunităţile şi utilizatorii MySql că va păstra MySql „gratuit şi disponibil pentru toţi”.

Va fi uşor să arătăm cu degetul spre Oracle peste 1-2 ani şi să îi blamăm pentru că, în cele din urmă, au făcut să dispară unul dintre cele mai de succes proiecte cu sursă deschisă create vreodată. Dar cert este că Sun a făcut un lucru de mîntuială cu achiziţia MySql, l-a gestionat prost vreme de 16 luni şi că se scapă de încurcătură pe seama lui Oracle.

Rămîne de văzut dacă Oracle decide sau nu să accepte treaba de a repara MySql şi dacă îi va permite să ocupe un loc pe piaţă.

Acum Alianţa Baze de date Deschise fără Oracle adaugă îndoieli suplimentare asupra cărei ramuri din MySql va fi considerată „oficial” dezvoltată mai departe. „Bifurcaţiile sînt un fapt de viaţă în comunitatea cu sursă deschisă, discutabil una în întregime sănătoasă, ” scrie McAllister. „Ar fi bine ca firma Oracle să spere că nu va ajunge pe partea greşită a bifucaţiei.” Pentru a face asta el sugerează că Oracle va trebui să recîştige încrederea şi suportul comunităţii MySql – cu alte cuvinte, „să înceteze să acţioneze ca Oracle.”

Oracle ar putea „ucide” MySql „fie direct sau prin lipsa unei dezvoltări/suport în întregime”, o poate vinde pentru a evita problemele anti-trust, sau „poate accepta MySql şi sursa deschisă şi poate să-şi folosească expertiza technica pentru a se asigura că MySql continuă să fie cea mai populară bază de date cu sursă deschisă avansată”, a scris Widenius într-un mesaj din jurnal.

„Cea mai mare ameninţare pentru viitorul MySql nu este Oracle ca entitate, ci faptul că talentele în domeniul MySql de la Sun se vor răspîndi pe aripile vîntului şi vor ajunge la o mulţime de companii diferite ceea ce va da înapoi dezvoltarea şi suportul MySql cu ani buni”, a scris el. Widenius este „pregătit să angajeze sau să găsească un cămin bun pentru tot personalul ce reprezintă nucleul MySql” la compania sa, Monty Program, sau „aproape de ea.”

Locaţii utile:

http://www.linux-mag.com/id/7342

http://monty-says.blogspot.com/2009/04/to-be-free-or-not-to-be-free.html

Afişul alăturat şi textul următor fac parte din campania Mindbomb pentru salvarea Roşia Montane ca răspuns la campania aberantă pentru exploatare resurselor de acolo.

Campania MindBomb pentru Roşia Montană pune problema poluării mediului din România în relaţie cu corupţia fără chip a statului şi a administraţiilor locale, nu în ultimul rând a individului, care erodează din interior societatea românească.

12.000 de afişe au fost lipite în noaptea de 19 spre 20 martie pe străzile din Cluj, Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Arad, Bistriţa, Sibiu, Alba Iulia, Deva, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureş, Sighişoara, Petroşani, Valea Arieşului, Abrud, Câmpeni şi Roşia Montană.

Prin campania MindBomb pentru Roşia Montană protestăm împotriva proiectului de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roşia Montană şi împotriva publicităţii pe care Gabriel Resources, proprietarul Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) o face acestui proiect extrem de nociv pentru România.

Intoxicarea cu propaganda pentru compania Gabriel Resources pe posturile de televiziune şi în presa scrisă are ca scop cosmetizarea în ochii românilor a imaginii Roşia Montană Gold Corporation companie rămasă în epoca colonialismului brutal, a cărei politică cinică a profitului va rade Roşia Montană de pe faţa pamântului, va strămuta oamenii şi va şterge istoria acestui loc.

Pentru prima dată în România opinia publică şi câteva instituţii publice au făcut front comun împotriva unei afaceri păguboase pentru noi toţi, demonstrând astfel că România nu mai este paradisul escrocilor.

Proiectul de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roşia Montană pune în pericol VIAŢA în Ţara Moţilor, deschizând calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est. Ca de atâtea ori în istoria recentă, marile companii, sprijinite de politicieni lucrează împotriva oamenilor pentru a-i îmbogăţi necinstit pe câţiva indivizi cinici. După ei potopul!

Ne-am obişnuit de atâţia ani să nu avem încredere în autorităţi, fie că e vorba de guvern sau de preşedinţie. Tot de atâţia ani, sperăm că, într-o zi, autorităţile ne vor recâştiga încrederea pierdută. De aceea credem în nevoia de dialog între societatea civilă şi administraţie.

Nu vrem Revoluţie, Vrem Evoluţie!

La campania MindBomb pentru Roşia Montană au participat, în diferite moduri (concepţie, dezbateri, idei, realizare, lipire) peste 300 de artişti plastici, designeri, arhitecţi, specialişti IT, scriitori, studenţi şi colaboratori din oraşele în care au fost lipite afişele.

NU LĂSA ROŞIA MONTANĂ SĂ MOARĂ!

Oamenii sunt mai importanţi decât aurul.

SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ!

MindBomb www.rosiamontana.org

Nu, nu are nimic de-a face cu ultimul film din seria Terminator. Cel puţin nu direct şi nu încă: nu există nici un robot şi nici o inteligenţă artificială implicată aici. Implică genetică, da, dar genetica plantelor.

Apomixis este o formă de reproducţie asexuată ce apare natural în care embrionii plantei cresc din celulele ou fără a fi fertilizate de polen. Inginerii geneticieni au transferat genele ce conferă apomixis de la o specie de iarbă sălbatică la porumb. Prin folosirea creşterilor apomixis s-ar putea reduce dramatic costurile de producere a seminţelor hibride.

Cum funcţionează tehnologia terminator?

1. Cercetătorii adaugă genele terminator unei recolte.

2. Compania producătoare de semințe inițiază procesul terminator înainte de a-și vinde produsele prin adăugarea unui inductor.

3. Fermierii plantează seminţe, cresc plantele şi culeg seminţe mature, dar sterile.

Poveştile despre ajutoare şi companioni artificiali sau încercări de a-i crea au o istorie lungă, dar maşinării în întregime autonome au apărut doar în secolul 20. Cuvîntul „robot” îşi are originea din cuvîntul ceh pentru muncă forţată sau serv. A fost adăugat de dramaturgul Karel Capek (în piesa sa R.U.R. - Rossum's Universal Robots – Roboţii Universali ai lui Rossum care a fost lansată în Praga în ianuarie 1921) unde inveţiile robotice ficţionale erau asemănătoare monstrului doctorului Frankestein – creaturi realizate prin metode chimice şi biologice mai degrabă decît mecanice.

De fapt, într-un eseu scris în 1935, Capek susţinea cu tărie că ideea era, totuşi, posibilă şi, scriind la a treia persoană, a spus:

Este teribil, pe bune, faptul că el repinge toate responsabilităţile pentru ideea că maşinăriile din metal ar putea înlocui vreodată fiinţele umane, şi că prin intermediul unor cablaje ar putea trezi ceva asemănător vieţii, dragostei sau răzvrătirii. El ar putea considera că acest proiect întunecat ar putea să fie o supraapreciere a maşinilor sau o ofensă gravă adusă vieţii.

[Autorul roboţilor se apără - Karl Capek, Lidove noviny, 9 iunie, 1935, tranducere: Bean Comrada]

În R.U.R. Capek descrie un paradis unde maşinile aduc foarte multe beneficii la început pentru ca în final să aducă o cantitate egală de dezavantaje în forma şomajului şi a neliniştilor sociale.

Povestea a avut un succes enorm şi a fost pusă repede în scenă de-a lungul Europei şi a S.U.A. Tematica R.U.R. a fost, în parte, despre dezumanizaea omului într-o civilizaţie tehnologică.

Există o oarecare dovadă că cuvîntul robot a fost, de fapt, inventat de Josef, fratele lui Karl, un scriitor în felul său. Într-o scrisoare scurtă Capek menţionează că l-a întrebat pe Josef cum ar trebui să-i numească pe muncitorii artificiali din noua sa piesă. Karel a sugerat „labori”, despre care credea că era prea sofisticat, iar fratele lui a murmurat „atunci spune-le roboţi” şi s-a întors la treaba lui, iar de la un răspuns scurt ne-am ales cu cuvîntul robot.

Dar actualii roboţi mecanici ai culturii populare nu sînt prea diferiţi de aceste creaturi biologice ficţionale.

Robotica este ştiinţa şi tehnologia roboţilor şi a formatului, producerea şi folosirii lor. Roboţica are legătură cu electronica, mecanica şi programele de calculator.

De fapt un robot este format din:

  • Un dispozitiv mecanic, de exemplu o platformă cu roţi, braţe, aripi, picioare sau alte dispozitive de orice fel capabile să interacţioneze cu mediul înconjurător
  • Senzori pe sau în jurul dispozitivului capabili să simtă mediul înconjurător şi să furnizeze informaţii utile dispozitivului
  • Sisteme care procesează informaţiile senzoriale în contextul situaţiei curente în care se găseşte dispozitivul şi dă instrucţiuni dispozitivului de a îndeplini acţiuni ca răspuns la situaţie

Funcţiile principale sînt în următoarele cîmpuri:

Siguranţa: robotica s-a dezvoltat atît pentru a manipula chimicale nucleare şi radioactive pentru multe utilizări diferite inclusiv arme nucleare, centrale electrice, curăţarea mediului înconjurător, cît şi pentru a procesa anumite medicamente sau pentru a controla maşinării grele şi/sau periculoase.

Neplăcere: roboţii realizează multe sarcini care sînt neplăcute dar necesare, ca de exemplu sudura sau munca unui om de servici.

Repetiţie şi precizie: liniile de producţie de asamblare au fost una din principalele domenii de activitate ale industriei roboticii. Roboţii sînt foarte folosiţi în producţie în diverse cîmpuri ale industriei şi, mai încîntător, în explorarea spaţială unde cerinţele de întreţinere minime sînt accentuate.

Platformele mecanice – baza componentelor fizice

Un robot este alcătuit din două părţi principale: corpul robotului şi un sistem oarecare de inteligenţă artificială (IA). Multe părţi de corp diferite pot fi numite robot. Braţele articulate sînt folosite pentru a suda sau a picta; sisteme de montare şi transpotare mută componente în fabrici; iar maşinării robotice gigante mută pămîntul în adîncimea minelor. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale roboţilor în general este comportamenul lor, ceea ce necesită o formă de inteligenţă. Cel mai simplu comportament a unui robot este mişcarea. De obicei sînt folosit roţile ca mecanism de bază pentru a face un robot să se mişte dintr-un loc în altul. ªi o oarecare forţă, ca electricitatea, este necesară pentru a face roţile să se mişte la comandă.

Acţionarea

Servomotoarele sînt „muşchii” unui robot, părţile care convertesc energia înmagazinată în mişcare. Cele mai populare servomotoare sînt de departe motoarele electrice, dar mai există multe altele propulsate de electricitate, substanţe chimice şi aer comprimat.

 Motoarele

O mare varietate a motoarelor electrice furnizează putere roboţilor permiţîndu-le să mişte materiale, componente, unelte sau dispozitive specializate prin mişcări programate diferite. Rata de eficienţă a unui motor descrie cîtă electricitate consumată este convertită în energie mecanică. În continuare sînt descrise cîteva dispozitive mecanice care sînt folosite în mod curent în tehnologia robotică modernă.

Mecanismele de deplasare

Roţi dinţate şi lanţuri: Roţile dinţate şi lanţurile sînt platformele mecanice care furnizează o metodă puternică şi precisă de a transmite mişcarea rotativă dintr-un loc în altul, posibil modificarea ei pe drum. Viteza schimbată între două roţi dinţate depinde de numărul de dinţi ai fiecărei roţi. Cînd o roată dinţată aflată sub putere trece printr-o rotaţie completă trage de lanţ cu o putere ce depinde de numărul de dinţi ai roţii.

Scripeţi şi curele: Scripeţi şi curele, două alte tipuri de platforme mecanice folosite de roboţi, funcţionează la fel ca şi roţile dinţate şi lanţurile. Scripeţii sînt roţi cu un şanţ de-a lungul marginii iar curelele sînt cauciucul care face o buclă în jurul scripetelui pentru a se potrivi în şanţ.

Cutii de viteze: o cutie de viteze operează pe aceleaşi principii ca şi roţile dinţate şi lanţurile, fără lanţ. Cutiile de viteze necesită toleranţe mai apropiate, de vreme ce în locul folosirii unui lanţ larg detaşat pentru a transfera forţa şi a ajusta elementele nealiniate, roţile dinţate intră în contact direct între ele. Exemple de cutii de viteze pot fi găsite la transmisia într-o maşină, mecanismul de temporizare din ceasul bunicului şi furnizorul de hîrtie la imprimanta ta.

Surse de alimentare

Sursele de alimentare sînt în general furnizate de două tipuri de baterii. Bateriile principale sînt folosite o dată şi apoi aruncate, bateriile secundare operează (de cele mai multe ori) cu ajutorul unei recţii chimice reversibile şi pot fi reîncărcate de cîteva ori. Bateriile principale au o mai mare densitate şi o rată de descărcare mai mică. Bateriile secundare (reîncărcabile) au mai puţină energie decît bateriile principale, dar pot fi reîncărcate pînă la o mie de ori depinzînd de chimia lor şi de mediul lor înconjurător. În mod normal prima folosire a unei baterii reîncărcabile oferă 4 ore de operare continuă la o aplicaţie sau robot.

Controlul electronic

Există două platforme hardware majore într-un robot. Platforma mecanică de voltaje neregulate, putere şi vîrfuri de cîmp electromagnetic şi platforma electronică de putere curată şi semnale de 5 volţi. Aceste două platforme trebuie să fie conectate pentru ca logica digitală să controleze sistemele mecanice. Componenta clasică pentru asta este un releu pod. Un semnal de control generează un cîmp magnetic în bobina releului care închide fizic un întrerupător. MOSFET-urile, de exemplu, sînt întrerupătoare foarte eficiente din silicon disponibile în multe dimensiuni ca tranzistorul care poate opera ca un releu în stare solidă pentru a controla sistemele mecanice.

Pe de altă parte, roboţii de dimensiuni mai mari pot necesita un motor PMDC în care valoare rezistenţei „on” a MOSFET-urilor Rds(on) rezultă creşteri mari a căldurii disipate pe procesor, aceasta reducînd significant temperatura la cald a procesorului. Temperatura de joncţiune în interiorul MOSFET-ului şi coeficienţii de conducţie ai pachetului MOSFET şi temperatura de scufundare sînt alte caracteristici importante ale motoarelor PMDC.

Programele de control a robotului cu sursă deschisă

OROCOS (Open RObot COntrol Software – Programele deschise de control a roboţilor) este un efort de a porni un proiect pentru realizarea unui program cu sursă deschisă de control a roboţilor. Discuţii largi sînt susţinute despre ce fel de experienţă, cod şi unelte pot fi refolosite din alte proiecte, ce standarde deschise ar trebui integrate în proiect şi ce structură organizaţională este cea mai potrivită pentru proiect. Ã�inte ale proiectului sînt dezvoltarea de programe de control a roboţilor aşa cum urmează:

- Sub formă de sursă deschisă şi/sau licenţă(e) pentru programe gratuite

- Cît mai modular posibil

- De cea mai înaltă calitate (atît din perspectivele ingineriei technice cît şi a programării)

- Independente de (dar compatibile cu) producătorii de roboţi comerciali

- Pentru toate tipurile de dispozitive robotice şi platforme de calculator

- Localizat petru toate limbajele de programare

- Conţine componente software configurabile din cinematică, dinamică, planificare, senzorial, control, interfeţe hardware, etc.

Proiectul ţinteşte în a deveni mai mult decît doar o copie a controlorilor roboţilor comerciali existenţi sau a pachetelor de simulare/programare a roboţilor. Proiectul OROCOS vrea să dezvolte biblioteci ce pot fi partajate, componente ce pot rula singure (uneori sînt denumite agenţi software) şi un mediu de lucru în timp real configurabil din care se elimină şi controlează toate sistemele robotice distribuite. Aceste tipuri de proiecte sînt folositoare în cîteva feluri:

- Pentru reutilizarea codului

- Pentru folosirea ca şi sub-sistem independent

- Pentru copierea structurii lor organizaţionale

- Pentru învăţarea din experienţa gestionării unui proiect cu sursă deschisă

- Pentru construirea şi dezvoltarea unui program (software) extensibil şi reutilizabil

O scurtă istorie:

Primul secol al erei creştine şi mai devreme

Semnificaţie: Descrierile a mai mult de 100 de maşinării şi automate, inclusiv a unui motor de foc, organ de vînt, o maşinărie operabilă cu monezi şi a unui motor pe bază de abur, apar în Pneumatica şi Automata de Heron din Alexandria

Inventator: Ctesibius, Philo din Bizanţ, Heron din Alexandria şi alţii

1206

Semnificaţie: Automat Umanoid programabil

Numele: Barcă cu patru muzicieni Inventator: Al-Jazari

circa 1495

Semnificaţie: Planuri pentru un robot umanoid

Numele: Cavaler mecanic Inventator: Leonardo da Vinci

1738

Semnificaţie: Raţă mecanică care era capabilă să mănînce, să bată din aripi şi să excreteze

Numele: Raţă capabilă de digestie Inventator: Jacques de Vaucanson

anii 1800

Semnificaţie: Jucăriile mecanice japoneze care serveau ceai, trăgeau cu arcul şi pictau

Numele: Jucării Karakuri Inventator: Tanaka Hisashige

1921

Semnificaţie: Primele automate ficţionale numite „roboţi” apar în piesa R.U.R.

Numele: Roboţii universali din Rossum Inventator: Karel Capek

anii 1930

Semnificaţie: Robotul umanoid etalat la Bîlciul Mondial din 1939 şi 1940

Numele: Elektro Inventator: Westinghouse Electric Corporation

1948

Semnificaţie: Roboţi simpli etalînd comportament biologic

Numele: Elsie şi Elmer Inventator: William Grey Walter

1956

Semnificaţie: Primul robot comercial al companiei Unimation fondată de George Devol şi Joseph Engelberg bazat pe patentele lui Devol

Numele: Unimate Inventator: George Devol

1961

Semnificaţie: Primul robot industrial instalat

Numele: Unimate Inventator: George Devol

1963

Semnificaţie: Primul robot paleţi

Numele: Palletizer Inventator: Fuji Yusoki Kogyo

1973

Semnificaţie: Primul robot industrial cu şase axe conduse electromagnetic

Numele: Famulus Inventator: Kuka Robot Group

1975

Semnificaţie: Braţ cu manipulare universală programabil, un produs Unimation

Numele: Puma Inventator: Victor Scheinman

Roboţi industriali

Chiar dacă nu au o formă umanoidă, maşinării cu comportament flexibil şi cîteva atribute fizice umane au fost dezvoltate în industrie. Primul robot staţionar industrial a fost programabilul Unimate şi braţul hidraulic capabil de a ridica greutăţi controlat electronic care putea repeta secvenţe arbitrare de mişcări. A fost inventat în 1954 de către inginerul american George Devol şi a fost dezvoltat de către Unimation Inc., o companie fondată în 1956 de către inginerul american Joseph Engelberger. În 1959 un prototip al lui Unimate a fost introdus într-o fabrică de turnare prin injecţie a corporaţiei General Motors (GM) în Trenton, New Jersey. În 1961 Condec Corp. (după ce a cumpărat Unimation în anul anterior) a furnizat prima linie de producţie robotizată unei fabrici GM; avea sarcini neplăcute (pentru oameni) de a prelua şi de a depozita bucăţi de metal încins de la o maşinărie cu turnare prin injecţie. Braţele Unimate continuă să fie dezvoltate şi vîndute sub licenţă în toată lumea, industria automobilistică rămînînd cel mai mare client.

Pornind de la acea idee, roboţii s-au dezvoltat în forme şi formate variate pentru a îndeplini sarcini diferite. Interacţiunea cu mediul înconjurător s-a îmbunătăţit considerabil.

Simţirea - Atingere

Roboţii şi protezele pentru mîini curente primesc mult mai puţine informaţii tactile decît mîna umană. Cercetările recente au dezvoltat o reţea de senzori tactili care imită proprietăţile mecanice şi receptorii de atingere ai degetelor umane. Reţeaua de senzori este construită ca un nucleu rigid înconjurat de un fluid condictor în interiorul unei pieli elastomerice. Electrozii sînt montaţi pe suprafaţa nucleului rigid şi sînt conectaţi la un dispozitiv de măsurare a impedanţei din interiorul nucleului. Cînd pielea artificială atinge un obiect calea fluidă din jurul electrodului este deformată, producerea impedanţei schimbă harta forţelor receptată de la obiect. Cercetătorii se aşteaptă ca o funcţie importantă ca degetele artificiale să ajusteze strînsoarea robotică pentru a ţine obiectele.

Interacţiunea cu mediul şi navigarea

Roboţii necesită de asemenea hardware de navigare pentru a putea anticipa mediul lor înconjurător. În mod special evenimentele neprevăzute (de exemplu oameni şi alte obstacole care nu sînt staţionare) care pot cauza probleme sau coliziuni. Unii roboţi avansaţi ca şi ASIMO, EverR-1, robotul Meinu au hardware şi software pentru navigarea roboţilor bună în mod special. De asemenea, maşinile cu control propriu, maşina fără şofer a lui Ernst Dickmanns şi noile intrări din DARPA Grand Challenge sînt capabile să simtă bine mediul lor înconjurător şi să facă decizii de navigare bazate pe aceste informaţii. Cei mai mulţi roboţi includ în mod obişnuit un dispozitiv de navigare GPS cu puncte de traseu, împreună cu radar, uneori combinate cu alte date senzoriale precum LIDAR, camere video şi sisteme de ghidare inerţială pentru o navigare mai bună între punctele de pe traseu.

Manipularea

Roboţii care trebuie să muncească în lumea reală necesită anumite căi de manipulare a obiectelor; ridicare, modificare, distrugere sau orice altceva ce are un efect. De aceea 'mînile' unui robot sînt de cele mai multe ori denumite executantul terminal, în vreme ce braţele sînt denumite manipulatoare. Cele mai multe braţe robotice au executanţi ce pot fi înlocuiţi, fiecare permiţîndu-i să realizeze anumită grupă de sarcini. Unele au manipulatoare fixe care nu pot fi înlocuite în vreme ce unii au maniplatoare cu un scop foarte general, de exemplu o mînă umanoidă.

Roboţii ce se rostogolesc

Pentru uşurinţă, cei mai mulţi roboţi mobili au patru roţi. Totuşi, unii cercetători au încercat să creeze roboţi cu roţi mai complecşi cu una sau două roţi. Filmele sf au propus roboţi motocicletă, ca şi cei care apar în ultimul film Terminator („Terminator Salvation”).

Roboţi care umblă

Mersul este o problema dificilă şi dinamică de rezolvat. Cîţiva roboţi au fost construiţi şi merg bine pe două picioare, totuşi nici unul nu a fost încă realizat astfel încît să fie atît de robust ca un om. Mulţi alţi roboţi au fost construiţi astfel încît să meargă pe mai mult de două picioare pentru că aceşti roboţi sînt mult mai uşor de construit. Hibrizii au fost de asemenea propuşi în filme precum „I robot”, care umblă pe două picioare şi apoi schimbă la patru (mîini şi picioare) cînd ţîşnesc într-un sprint. De obicei roboţii pe două picioare pot umbla bine pe podele plate şi pot ocazional să meargă pe scări. Nici unul nu poate umbla pe teren stîncos, denivelat.

Zborul

Un unui avion de linie modern este, în principiu, un robot zburător cu doi oameni pentru gestionarea lui. Auto-pilotul poate control avionul în fiecare etapă a călătoriei inclusiv decolarea, zborul normal şi chiar aterizarea. Alţi roboţi zburători sînt nelocuiţi şi sînt cunoscuţi ca şi vehicule aeriene fără oameni (unmanned aerial vehicles – UAVs). Ei pot fi mai mici şi mai uşori fără un pilot uman la bord şi zboară în teritorii periculoase pentru misiuni militare de supraveghere. Unii pot chiar să lanseze armament asupra ţintelor la comandă. UAV-urile sînt de asemenea dezvoltate pentru a lansa asupra ţintelor automat, fără a avea nevoie de o comandă de la un om. Totuşi, este improbabil ca aceşti roboţi să ajungă să fie folosiţi în viitorul apropiat din cauza problemelor de ordin moral implicate. Alţi roboţi zburători conţin rachete de croazieră, Entomopter şi robotul elicopter Epson micro. Roboţi ca şi Air Penguin, Air Ray şi Air Jelly au corpuri mai uşoare decît aerul propulsate de vîsle şi ghidate prin sonar.

Şerpuire

Cîţiva roboţi şerpi au fost dezvoltaţi cu succes. Imitînd felul în care se mişcă şerpii adevăraţi, aceşti roboţi pot naviga în spaţii foarte restrînse semnificînd că într-o zi ar putea fi folosiţi pentru a căuta oameni captivi în clădiri prăbuşite. Robotul şarpe japonez ACM-R5 poate naviga atît pe pămînt, cît şi în apă.

Patinajul

Un mic număr de roboţi patinatori au fost dezvoltaţi, unul dintre ei fiind un dispozitiv patinator şi umblător multi-mod, Titan VIII. Are patru picioare cu roţi fără tracţiune şi poate păşi şi rostogoli. Alt robot, Plen, poate folosi o placa de patinaj în miniatură şi role şi poate patina peste un desktop.

Urcuşul

Au fost folosite cîteva abordări diferite pentru a dezvolta roboţi care au abilitatea de a urca suprafeţe verticale. O abordare imită mişcările unui alpinist uman pe un perete cu proeminenţe; ajustarea centrului masei şi mişcarea fiecărui membru pe rînd pentru a cîştiga forţă a pîrghiei. Un exemplu al acestei abordări este Capuchin, construit de universitatea Stanford, California. Altă abordare foloseşte metoda perniţei specializate de pe degetele de la picioare ai şopîrlei geko caţărătoare pe pereţi care poate alerga pe suprafeţe netede ca sticla verticală. Exemple ale acestei abordări includ Wallbot şi Stickybot. O a treia abordare este de a imita mişcarea unui şarpe căţărîndu-se pe un stîlp.

Înnotul

Este calculat faptul că atunci cînd înnoată unii peşti pot atinge o eficienţă a propulsiei mai mare de 90%. Mai mult, ei pot accelera şi manevra mult mai bine decît orice navă sau submarin create de om şi produc mai puţin zgomot şi disturbare a apei. De aceea, mulţi cercetători care au studiat roboţii subacvatici ar dori să copieze acest tip de locomoţie. Exemple notabile sînt peştele robotic al Essex University Computer Science şi robotul Tuna construit de institutul de robotică aplicată pentru a analiza şi modela matematic mişcarea thunniformă. Aqua Penguin, realizat şi construit de Festo din Germania, copiază forma fusiformă şi propulsia „înotătoarelor” frontale ale pinguinilor. Festo a construit de asemenea Aqua Ray şi Aqua Jelly care emulează locomoţia peştelui manta ray şi a moluştei.

Interacţiunea umană

Dacă roboţii vor urma să lucreze efectiv în cămine şi alte medii ce nu aparţin industriei, modul în care ei sînt programaţi să îşi îndeplinească sarcinile şi în mod special cum vor fi făcuţi să se oprească la comandă vor fi de importanţă critică. Oamenii care vor interacţiona cu ei ar putea avea pregătire minimă în robotică sau chiar deloc, aşa că orice interfaţă va trebui să fie intuitivă. Autorii de ştiinţă şi ficţiune presupun de obicei că roboţii vor fi în cele din urmă capabili să comunice cu oamenii prin vorbire, gesturi şi expresii faciale în loc de a comunica printr-o interfaţă gen linie de comandă. Chiar dacă vorbirea ar fi cea mai naturală formă de a comunica pentru oameni, este destul de nenaturală pentru un robot. Ar putea să treaca ceva timp pînă cînd roboţii vor interacţiona atît de natura ca ficţionalii C-3PO sau Terminatorii.

Cercetarea roboţilor

O mare parte din cercetarea în robotică nu se canalizează spre anumite sarcini industriale ci pe investigarea noilor tipuri de roboţi, moduri alternative de a gîndi despre sau a crea roboţi şi noi metode de a-i construi.

O inovaţie nouă particulară în realizarea roboţilor este alcătuită din proiectele de roboţi cu sursă deschisă. Pentru a descrie nivelul avansării unui robot poate fi folosit termenul Generaţia de roboţi. Acest termen a fost folosit prima oară de către profesorul Hans Moravec, pionier în cercetarea roboţilor mobili şi cercetător principal la/fondator al Institutului de robotica de la Universitatea Carnegie Mellon pentru a descrie evoluţia viitoare a tehnologiei roboţilor.

Prima generaţie de roboţi, aşa cum Moravec a prezis în 1997, o generaţie de „roboţi universali” capabili în general – roboţii „servitori” va fi capabilă să ruleze programe aplicaţii pentru multe treburi casnice simple şi ar trebui să aibă capacitatea intelectuală (puterea mentală şi comportamentul inflexibil) comparabilă probabil cu a unei şopîrle (sau altei reptile mici similare) şi ar trebui să devină disponibile în 2010.

Conform predicţiilor lui Moravec, în 2015 roboţii utilitari vor găzdui programe pentru cîteva sarcini. „Roboţi utilitari” mai largi cu braţe manipulatoare capabili de a rula diferite programe ar putea urma roboţilor casnici cu un singur scop. Zecile de miliarde de calcule pe secundă vor suporta competenţe inflexibile şi înguste, probabil comparabile cu îndemînarea unui amfibian, ca o broască.

Pentru că prima generaţie de roboţi ar fi, totuşi, incapabilă să înveţe, profesorul Moravec prezice că a doua generaţie de roboţi ar fi o îmbunătăţire a primei şi ar deveni disponibil în 2020 cu o inteligenţă probabil comparabilă cu a unui şoarece. Competenţele roboţilor vor deveni comparabile cu a mamiferelor mai mari. În deceniile ce vor urma primilor roboţi universali, o a doua generaţie cu capacitate cerebrală şi abilităţi cognitive asemănătoare cu a mamiferelor vor apărea. Ei vor avea un mecanism de învăţare condiţionată şi vor naviga printre căi alternative în programele lor aplicate pe baza experienţei trecute, adaptîndu-se treptat la circumstanţele lor speciale.

A treia generaţie de roboţi (aproximativ anii 2030) ar trebui să aibă inteligenţa comparabilă cu a primatelor mici şi să menţină modele fizice, culturale şi psihologice ale lumii lor pentru a repeta şi a optimiza mental sarcinile înainte de a le executa fizic.

A patra generaţie, roboţi asemănători cu oamenii cu inteligenţă umană vor abstractiza şi raţiona de la modelul lumii. Maravec nu prezice aşa ceva înainte de 2040 sau 2050.

A doua inovaţie nouă particulară este Robotica evoluţionară. Este o metodologie care foloseşte calculul evoluţionar pentru a ajuta realizarea roboţilor, special forma corpului sau controlorii mişcării şi comportamentului. Într-un mod similar evoluţiei naturale, unei mari populaţii de roboţi îi este îngăduit să intre într-o formă de competiţie, sau abilitatea lor de a îndeplini o sarcină este măsurată folosind o funcţie potrivită. Aceia care se comportă cel mai rău sînt îndepărtaţi din cadrul populaţiei şi înlocuiţi de un nou grup care comportamente noi bazate pe acelea ale învingătorilor. De-a lungul timpului populaţia se îmbunătăţeşte şi, într-un tîrziu, un robot satisfăcător ar putea să apară. Asta se întîmplă fără nici o programare directă a roboţilor de către cercetători. Cercetătorii folosesc această metodă atît pentru a crea roboţi mai buni cît şi pentru a explora natura evoluţiei. Pentru că acest proces necesită de obicei simularea a multe generaţii de roboţi, tehnica poate fi derulată în întregime sau în mare parte în simulator, apoi urmînd a fi testată pe roboţi reali atunci cînd algorimii evolutivi sînt suficient de buni. Acum există peste 1 milion de roboţi industriali muncind din greu pe glob, iar Japonia este ţara care are cea mai mare densitate de utilizare a roboţilor în industria de producţie.

Conform lui Hans Moravec, creaţiile noastre robotice evoluează similar evoluţiei vieţii pe Terra, doar că la viteză foarte mare. Conform calculelor lui, la mijlocul secolului nici o sarcină umană, fizică sau intelectuală, nu va fi mai prejos de posibilităţile roboţilor. Dacă Moravec are dreptate în predicţiile lui, nu va trece mult pînă ce roboţii vor avea gîndire. Cu avansul zilnic din comunitatea roboticii, s-ar putea întîmpla chiar mai repede. Vor putea să gîndească autonom şi inteligenţa şi capacităţile roboţilor vor egala (şi foarte probabil vor întrece rapid) orice capacitate umană.

Această posibilitate mare aduce în atenţie întrebarea: ce se va întîmpla atunci cînd roboţii vor deveni superiori creatorilor lor? Filmele ştiinţifico-fantastice au „studiat” problema de ceva timp prin intermediul unor poveşti diferite şi foarte variate: populara „preluare a roboţilor” sau evoluţia oamenilor în roboţi avansaţi, combinînd organicul cu anorganicul sau chiar scăpînd de ţesuturile biologice şi devenind în întregime roboţi anorganici dar păstrîndu-şi entităţile. Această idee pare foarte îndepărtată, dar oricare ar fi varianta de viitor, ne aşteaptă schimbări. Pînă acum calculatoarele organice (viaţa vie) au avut supremaţia absolută pe această planetă, dar asta e pe cale să se schimbe.

Războiul pentru aurul de la Roşia Montana a fost redeschis. O reclamă agresivă ce vorbeşte de un cîştig de 4 miliarde de dolari a fost difuzată continuu la televiziuni ca parte a campaniei derulate în ultimele săptămîni de Gabriel Resources. Indivizii ăştia au încercat în ultimii ani să exploateze aurul în zonă, dar au fost blocaţi în instanţă, au pierdut procesele.

Cele şapte procese pierdute au următoarele sentinţe definitive:

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia 4607/2008, anulează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Carnic. Prin aceasta, nucleul proiectului minier, unde se găseşte cea mai mare concentratie de aur, este protejat de lege, exploatarea fără acest certificat neputînd începe. Compania încearcă ă obţină unul nou, pentru acelasi perimetru, deci ilegal, de la Ministerul Culturii.

4. Curtea de Apel Alba anulează contractul de colaborare dintre primăria Roşia Montana şi compania RMGC, privind construirea amplasamentului de strămutare Piatra Albă - Noua Roşie Montana.

6. Curtea de Apel Cluj decide, prin sentinta definitivă, anularea celui de-al doilea certificat de urbanism emis de Consiliul judeţean Alba.

Un nou mesaj nesolicitat de top spam circulă de cîteva zile prin internetul românesc. Și, ca de obicei, majoritatea l-au preluat fără să îl citească cu atenţie, sau fără să-l proceseze în vreun fel. Li s-a părut o idee bună şi cam atît. Iar confuzia iniţială între tipurile de ulei existente s-a răspîndit...

Proiectul pentru navigatorul pe internet al lui Google a fost lansat prin intermediul unor benzi desenate realizate de către Scott McCloud - http://blogoscoped.com/google-chrome/.

Unul dintre mesajele redescoperite in fiecare lună augut în ultimii ani (cam de fiecare dată se găsește cineva să le trimită din nou, și din nou, și din nou) are legătura cu apropierea lui Marte din anul 2003. În acel an, pe 27 august, s-a produs un eveniment astronomic unic pentru generaţia noastră: planetele Marte şi Pămînt s-au apropiat la cea mai mica distanţă din ultimii 60000 ani, şi anume aproximativ 55,76 milioane de kilometri, iar discul aparent al planetei a atins diametrul maxim posibil de 25,1 secunde de arc. Următoarea apropiere, la distanţă şi mai mică decît în anul 2003, se va produce la 28 august 2287. Puteţi găsi mai multe informaţii despre subiect aici: http://sfm.asm.md/ftm/vol1nr2/astronomie.pdf

Ce este „phishing” şi care e originea acestui termen?

Activitatea de a strînge informaţii confidenţiale este un proces condamnat prin lege şi are ca ţintă furtul de informaţii financiare şi parole de acces în conturi bancare (dar nu numai). Această activitate se bazează pe necunoaşterea faptului că organizaţiile oficiale nu trimit niciodată mesaje electronice prin intermediul cărora solicită informaţii confidenţiale.

Exemple de subiecte ale acestor mesaje sînt "Update Your PayPal Account" sau "Your eBay User Account has been suspended!", dar ele variază în funcţie de furnizorul de servicii vizat şi de ţara ţintă. Informaţiile cerute sînt de obicei numărul cardului de credit/debit, codul PIN pentru bancomate, informaţii despre contul bancar, codul numeric personal/contul de asigurare, parole de acces, alte date personale.

De obicei paginile folosite de autorii de „phishing” sînt active doar cîteva ore sau cîteva zile.Tehnici de sustragere a datelor confidenţialeExemple de mesaje:

„Locaţia exemplului: http://krumel.seo-point.com/bcr-noi-masuri-de-securitate-pentru-protectia-dumneavoastra/

„http://raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/login

______________________________

Locaţia exemplului: http://krumel.seo-point.com/raiffeisen-bank-pishing-comision-de-intretinere/

„Incepand cu data de 16 - aprilie - 2008 serviciul Fastbanking de la Banca Transilvania va fi obligatoriu pentru toti clientii care poseda cardul maestro Banca Transilvania Direct.

Va multumim pentru intelegere

Locaţia exemplului: http://krumel.seo-point.com/pishing-banca-transilvania-fastbanking/- "Social engineering": URL-ul este foarte asemănător cu cel real, lucru ce nu poate fi detectat la prima vedere. De exemplu adresa http://www.volksbank.ro poate fi inlocuită cu http://www.voIksbank.ro – par identice dar nu sînt: litera "l"din prima locaţie a fost înlocuită cu majuscula lui "i".

- Pop-up: Conexiunea din mesajul electronic duce la pagina web reală, dar o altă fereastră de navigare se afişează în prim-plan. Pagina reală poate fi navigată fără riscuri, dar trebuie evitată cealaltă fereastră. De obicei aceste ferestre ce apar în plin plan nu au o bară de adrese prin care să poată fi identificate ca pagini false.

Pharming”, numit şi „domain spoofing” (falsificarea domeniului), redirecţionează utilizatorul către o pagina web falsă, desi este introdusă adresa corectă. URL-ul corect rămîne afişat în calea de acces a navigatorului, neschimbat. Pentru a realiza procesul de redirecţionare, rezoluţia numelui trebuie modificată fie prin schimbarea configuraţiei pentru protocolul TCP/IP, fie printr-o intrare in fisierul „hosts”.

„Pagina web falsă poate folosi si trucuri precum „tooltip” falsificat sau făcînd inaccesibile funcţiile butonului din dreapta al şoarecelui.

căderii în capcana unui asemenea atac variază de la incapacitatea de a accesa adresa de poştă electronică pînă la pierderi financiare importante. Infractorii pot goli conturi de bancă, pot crea conturi noi, pot semna contracte (de utilităţi, împrumuturi, etc) în numele victimei, pot comite infracţiuni sub o identitate falsă.

- Nu completaţi formulare electronice cu date confidenţiale, mai ales dacă sînt trimise prin mesaje electronice. Orice furnizor de servicii competent foloseşte pagini de internet securizate şi certificate digitale.

- Asiguraţi-vă că folosiţi o pagina de internet securizată (conţine https:// la începutul căii de acces) şi verificaţi certificatele digitale.

- Actualizaţi-vă constant sistemul de operare şi programele pe care le folosiţi în mod curent cu cele mai noi completări pe măsură ce apar.

Realizatorii de navigatoare de internet (Microsoft, Mozilla, etc) au realizat pentru produsele lor metode de a lupta împotriva furtului de informaţii personale, dar educarea utilizatorilor este cea mai importantă. E mai uşor să previi decît să repari. Fiţi sceptici cu mesajele nesolicitate pe care le primiţi, indiferent cine (aparent) le trimite. Căutaţi să confirmaţi identitatea expeditorului prin alte metode.


"Daca te suna cineva cu numar ascuns si-ti spune ca e de la orange si ca datorita fidelitatii tale pt aceeasi bani iti da mai multe minute, si-ti mai spune sa formezi *100#4# si un numar de telefon, n-o face ca ii reincarci respectivului cartela, si e vorba de sume mari nu 7 euro, de la 75 de euro in sus, anunta si alte cunostinte care au orange...mesaj primit,da mai departe!...masszzz...dar chiar e important"

Realizăm site-uri de prezentare a activitățile tale și aplicații pentru internet care te ajută să-ți organizezi activitatea într-un mod cît mai eficientă și fără pierderi (în bani, timp și energie), oriunde te-ai afla și ai la dispoziție o conexiune de internet. Ai nevoie doar de un domeniu de internet, spațiu pe server și aplicația pe care o dezvoltăm pentru tine.

Partea de optimizare pentru motoarele de căutare este foarte importantă cînd vine vorba de site-uri - ele trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a apare cît mai des printre rezultatele căutărilor. Îți analizăm website-ul și îți oferim consultanță despre opțiunile pe care le ai la dispoziție pentru a crește vizibilitatea și traficul.

Dezvoltăm aplicații pentru companii și organizații diverse, adaptate cerințelor și necesităților lor prin intermediul cărora angajații și colaboratorii pot lucra mai eficient, făcînd trecerea de la fișierele excel și spreadsheets-urile de pînă acum la internetul tuturor lucrurilor. Oferim suport pentru aplicațiile folosite în mod curent și le dezvoltăm în continuare folosind tehnologii moderne.

Oferim consultanță pe marginea sistemelor informatice pe care le ai la dispoziție și îți oferim soluții pentru eficientizarea și dezvoltarea lor în continuare, îți analizăm activitatea companiei și / sau organizației și îți oferim soluții pentru proiectele pe care dorești să le pui în aplicare.