Notă biografică ¹

Sun Tzu era originar din Statul Ch'i. Datorită cărţii sale despre arta războiului, el a obţinut o audienţă la Ho Lu, regele Statului Wu. ²

Ho Lu spuse: ,.Ţi-am citit în întregime cele treisprezece articole, domnule". ³ Poţi proceda la o mică demonstraţie a artei de a stăpîni mişcarea trupelor?"

Sun Tzu răspunse: "Pot".

Ho Lu întrebă: "Poti face acelaşi lucru şi cu femeile?"

Sun Tzu spuse: "Da",

De îndată, regele îşi dădu încuviinţarea şi ordonă să fie aduse de la curte o sută optzeci de femei frumoase. ⁴

Sun Tzu le repartiză în două companii şi puse în frun­tea lor pe cele două concubine preferate ale regelui. El le învăţă pe toate să poarte o halebardă. Apoi el spuse: "Ştiţi unde se găseşte inima, unde se găsesc mîna dreaptă, mîna stîngă şi spatele?"

Femeile spuseră: "Ştim".

Bun Tzu spuse; "Cînd ordon "Faţa" întoarceţi-vă cu faţa, inima către mine; cînd spun "Stînga" întoarceţi-vă către mîna stîngă; cînd spun "Dreapta" către dreapta; cînd spun "înapoi" întoarceţi-mi spatele".

Femeile spuseră: "Am înţeles".

După enunţarea acestor pregătiri, au fost pregătite ar­mele călăului. ⁵

Capitolul I

Domnul Jones, proprietarul fermei "Conacul", încuie coteţele de găini pentru noapte, dar, cum băuse peste măsură de mult, uită să astupe şi deschi­zăturile pentru ciugulit. Cu cercul de lumină al feli­narului jucînd dintr-o parte în alta, el traversă curtea împleticindu-se, îşi azvîrli cizmele din picioare la uşa din spate, îşi turnă un ultim pahar de bere din bu­toiul din cămară, apoi urcă scările spre dormitor, unde doamna Jones şi începuse să sforăie.

Imediat după ce lumina din dormitor se stinse, un freamăt şi o agitaţie se făcură simţite prin toate col­ţurile fermei. În timpul zilei, circulase zvonul că bă­trînul Senior, porcul Middle White premiat, avusese un vis ciudat în noaptea dinainte şi că voia să-l co­munice şi celorlalte animale. Căzuseră de acord să se întîlnească toate în hambarul cel mare, îndată ce domnul Jones se retrăgea la o distanţă sigură. Bătrî­nul Senior ― întotdeauna era numit astfel, deşi la expoziţie fusese prezentat sub numele de Frumosul din Willingdon ― impunea atîta respect la fermă, în­cît fiecare era oricînd gata să-şi sacrifice o oră de somn pentru a auzi ce avea el de spus.

George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Etic Arthur Blair) s-a născut în 1903 în India şi a murit de tuberculoză la Londra, în 1950. Tatăl său era funcţionar public în administraţia engleză din India. Autorul a studiat la Eton între 1917 şi 1921, publicînd în diferitele reviste ale colegiului, iar între 1922 şi 1927 s-a angajat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, experienţă pe care a reconstituit-o mai tîrziu în romanul Zile birmaneze (1934). Prima sa carte, Fluierînd a pagubă prin Paris şi Londra (1933), este o relatare emoţionantă şi comică a celor cîţiva ani de sărăcie autoimpusă pe care i-a trăit după ce s-a întors în Europa.

Printre romanele sale din anii 1930 se numără Fiica unui cleric (1935) şi O gura de aer (1939), dar adevărata recunoaştere i-au adus-o alte două proze, tip reportaj: Drumul către Wigan Pier (1937), despre viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938), despre propria sa experienţă din timpul Războiului Civil din Spania.

Între 1943 şi 1945, ca director literar la Tribune, a publicat numeroase articole literare şi politice, colaborînd în acelaşi timp cu Observer şi Manchester Evening News. Fabula politică Ferma Animalelor (1945) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949) sînt cele mai populare romane ale lui Orwell, traduse în întreaga lume.