Nu, nu are nimic de-a face cu ultimul film din seria Terminator. Cel puţin nu direct şi nu încă: nu există nici un robot şi nici o inteligenţă artificială implicată aici. Implică genetică, da, dar genetica plantelor.
Apomixis este o formă de reproducţie asexuată ce apare natural în care embrionii plantei cresc din celulele ou fără a fi fertilizate de polen. Inginerii geneticieni au transferat genele ce conferă apomixis de la o specie de iarbă sălbatică la porumb. Prin folosirea creşterilor apomixis s-ar putea reduce dramatic costurile de producere a seminţelor hibride.
Cum funcţionează tehnologia terminator?
1. Cercetătorii adaugă genele terminator unei recolte.
2. Compania producătoare de semințe inițiază procesul terminator înainte de a-și vinde produsele prin adăugarea unui inductor.
3. Fermierii plantează seminţe, cresc plantele şi culeg seminţe mature, dar sterile.
O schiţă a tehnologiei terminator
Gena I: Opresorul
Genele Terminator în prezenţa inductorului: Acelaşi proteină opresoare este produsă.
O genă recombinată este controlată de un promotor. Între promotor şi gena recombinată cercetătorii plasează un fragment ADN care este o punte de legătură pentru represorul din Gena 1.
Genele Terminator în prezenţa inductorului: Inductorul interacţionează cu represorul ataşat punţii de legătură – ceea ce îi permite Genei II să producă recombinarea.
O genă pentru o toxină letală embrionilor (gena toxină) este controlată de un promotor tîrziu (PT), acesta este activ doar în ultima etapă a dezvoltării seminţei cînd embrionul se dezvoltă. Cercetătorii au plasat între ultimul promotor şi gena toxină o bucată de ADN numită inhibitor care interacţionează cu abilitatea promotorului de a activa gena.
Cu inhibitorul la locul lui, nici o toxină nu este produsă.
Genele Terminator în prezenţa inductorului: Recombinarea din Gena II elimină inhibitorul şi permite promotorului tîrziu să activeze producerea genei toxină la finalul sezonului.
| | |
|
|
înainte ca seminţele mature să fie culese
Industria multinaţională a seminţelor poartă o campanie de relaţii publice pentru a promova tehnologia Terminator ca mijloc de a opri contaminarea genetică nedorită de la plantele manipulate genetic (MG) (în special pentru uzul potenţial in MG a copacilor şi plantelor modificate pentru a produce droguri şi chimicale industriale).
Industria dovedeşte că sterilitatea creată genetic ar oferi o trăsătură de siguranţă integrată pentru plantele MG pentru că genele de la o recoltă Terminator ar putea poleniza încrucişat cu plantele din imediata apropiere, seminţele obţinute din polenizarea nedorită ar fi sterile – nu vor germina. Dar tehnologia Terminator este un sistem complex implicînd multe gene introduse care funcţionează împreună într-o secvenţă. Cercetătorii avertizează că Terminator nu va fi eficient 100%. Probabilitatea eşuării acestui sistem înseamnă că nu ar fi o unealtă de încredere pentru „bio-reţinere”. Dacă Terminator este folosit pentru „bio-reţinere” şi eşuează atunci ar introduce riscuri noi şi periculoase în securitatea biologică.
Date oficiale
În 15 septembrie 1998 Astra Zeneca a primit patentul SUA cu numărul 5.808.034 pentru propria versiune a tehnologiei terminator. A fost marcat ca „verminator” de vreme ge genele au fost preluate de la şobolanii maronii. Toate cele cinci companii care au dezvoltat seminţe MG au solicitat pentru patente pentru propriile versiuni de terminator. În noiembrie 1998 Grupul Consultativ al Cercetării Internaţionale al Agriculturii (CGIAR), reţeaua mondială de centre de cercetare pentru înmulţirea plantelor finanţată public, a anunţat că nici unul dintre centrele sale nu va dezvolta „orice tehnologie cu scopul de a preveni germinaţia.”
Delta & Pine Land (DPL), cea mai mare companie din lume ce comercializează seminţe de bumbac deţine în comun trei patente SUA pentru tehnologia Terminator împreună cu Departamentul pentru Agricultura SUA. În octombrie 2005 DPL a cîştigat noi patente Terminator atît în Europa cît şi în Canda. De asemenea, compania multinaţională pentru producerea seminţelor şi agro-chimicale Syngenta a cerut un patent canadian pentru cartofi Terminator produşi de ea. Dar fermierii indigeni cultivatori de cartofi din Anzii peruvieni au obligat CBAN (Canadian Biotechnology Action Network – Reţeaua de Acţiune Biotehnologică Canadiană) să distrugă patentul.
Canada încă promovează Terminator: în 2005 guvernul canadian a încercat să întoarcă moratoriul Naţiunilor Unite. Un memoriu care a fost adus la cunoştinţa publicului neoficial a dezvăluit că guvenul se pregătea să lanseze o moţiune care să permită testarea şi comercializarea. În martie 2006 presiunea publică a forţat guvernul să fie de acord cu întărirea moratoriului, dar guvernul încă nu a luat o poziţie împotriva Terminatorului.
Locaţii utile:
http://www.rafi.ca
http://www.rafi.org