Mesaje nesolicitate (spam)

Cunoscute sub denumirea de „spam” sau de „junk email”, mesajele electronice nesolicitate au de obicei un conţinut comercial sau irelevant şi sînt trimise în cantităţi mari către o mulţine de destinatari. Mesajele nesolicitate constituie un subiect controversat în Curţile de Justiţie, este mai curînd o problemă de consimţămînt decît de conţinut: se numesc „mesaje nesolicitate” simplul motiv că destinatarii lor nu le-au solicitat.

În afara mesajelor electronice au fost dezvoltate noi căi de atac: mesageria instant („spim”), mesajele pe forumuri, Short Messaging Service (sms) sau pretenţia de a oferi servicii de optimizare pentru metodele de căutare pe Internet (spamdexing).

În general expeditorul unor mesaje nesolicitate îşi ascunde sau îşi maschează identitatea, dar nu este o regulă. În trecut principalul motiv al mesajelor era de a bombarda grupurile de ştiri sau listele de discuţii cu mesaje inutile sau neadecvate, în timp ele s-au diversificat îmbrăcînd multe forme, dar cea mai cunoscută formă este cea a comunicărilor comerciale. Scopul mesajelor este de a convinge persoanele din listă să cumpere produse şi servicii mai mult sau mai puţin legitime.

Cele mai cunoscute tipuri de mesaje nesolicitate sînt:

• Promovarea şi vînzarea de produse şi servicii;
• Culegerea de informaţii confidenţiale cum ar fi parole, conturi bancare, etc. prin loterii online, fraude bancare sau mesaje umanitare;
• Promovarea de concepte şi ideologii;
• Furt de identitate şi fraudă.

De obicei autorii de mesaje nesolicitate oferă serviciile lor companiilor sau persoanelor care caută un mod mai ieftin de a-şi promova produsele: ei vînd fie bazele de date cu listele de adrese electronice (sute sau mii de adrese), fie serviciul complet (colectarea de date, proiectarea canalului de transmitere a mesajelor pentru a evita detectarea sursei, trimiterea mesajelor).

Adresele electronice sînt culese prin diverse modalităţi:

• Harvesting (folosirea unor programe de căutare a adreselor de poştă electronică în zonele publice, pe paginii web sau pe servere de mail neprotejate);
• Flooding sau dictionary spamming (generarea automată de conturi pe anumite domenii);
• e-pending (căutarea de adrese valide pentru anumite persoane sau criterii);
• Usenet posting (trimiterea către grupuri de ştiri);
• Înscrierea în liste pentru discuţii cu scopul de a obţine acces la lista tuturor adreselor disponibile;
• Accesarea agendei de contacte sau a datelor personale ale utilizatorilor folosind programe „malware”;
• Spionarea traficului de reţea;
• Sustragerea bazelor de date cu informaţii;
• Folosirea de viruşi care înregistrează datele introduse de utilizatori în formulare online.

Efecte ale trimiterii de mesaje nesolicitate:

De obicei mai multe sisteme sînt traversate de mesajele nesolicitate pînă ce acestea ajung la destinaţie pentru a ascunde expeditorul real. Pornind de la asta se obţin următoarele efecte negative (e vorba, totuşi, un număr imens de mesaje nesolicitate trimise zilnic în toată lumea):

• Furnizorii de servicii de Internet (ISP) se confruntă cu probleme serioase de costuri şi functionare cum ar fi timp şi viteză de procesare, costuri pentru lăţimea de bandă;
• Companiile şi utilizatorii personali trebuie să aplice liste sau scheme de filtrare a mesajelor care măresc volumul de informaţii din sistem prin procesarea şi stocarea unor cantităţi mai mari de date;
• Livrarea de mesaje şi navigarea pe Internet sînt încetinite considerabil;
• Mesajele nesolicitate virale răspîndesc „malware” şi sustrag date confidenţiale;
• O căsuţă poştală aglomerată este un factor stresant pentru orice utilizator, golirea ei consumînd timp şi resurse ce pot fi folosite productiv.

Modalităţi de evitare a mesajelor nesolicitate:

• Foloseşte programe antivirus şi antispam actualizate mereu;
• Actualizează în mod regulat sistemul de operare şi aplicaţiile cele mai recente de corectare a erorilor sale ("patch"-uri), mai ales cînd e vorba de sistemele de operare Windows;
• Verifică întotdeauna autenticitatea expeditorului mesajului şi folosiţi semnatura digitală;
• Aplică filtre de conţinut, reguli euristice, filtre baysiene, graylists;
• Nu deschide mesajele suspecte;
• Nu răspunde şi nu trimite mai departe mesajele nesolicitate;
• Nu folosi instrucţiunile de dezabonare din astfel de mesaje;
• Ignoră mesajele care susţin că "ai/aţi solicitat" ceva sau că ai încercat să trimiţi un mesaj şi ai primit o "eroare de transmitere";
• Foloseşte conturi de poştă electronică şi nume diferite cînd te înscrii în grupuri de ştiri sau de discuţii sau camere de discuţii;
• Maschează adresa de poştă electronică (de exemplu adăugînd un şir de caractere la numele domeniului: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) sau mai bine nu îţi publica adresa pe Internet.

Cadrul legal

Există două sisteme de a reglementa modalitatea de transmitere a mesajelor comerciale: sistemul opt-in (adoptat şi de legislaţia românească) care presupune existenţa consimţămîntului explicit şi prealabil al destinatarului pentru primirea unor astfel de mesaje şi sistemul opt-out (sistem utilizat în principal în SUA) care presupune transmiterea unui mesaj iniţial oricărei persoane care nu a manifestat o opoziţie expresă urmînd ca în cazul în care aceasta nu doreşte să primească astfel de mesaje să îşi comunice dezacordul (prin dezabonare). În acest caz expeditorii de mesaje comerciale sînt obligaţi să consulte periodic registrele opt-out în care se pot înregistra persoanele fizice care nu doresc să primeasca astfel de mesaje.

Comisia Europeană a creat un cadru juridic pentru a asigura libera circulaţie a serviciilor tehnologiei informatice între statele membre, iar măsurile legislative se limitează la minimul necesar pentru a atinge obiectivul bunei funcţionări a pieţei interne. Pînă acum Comisia Europeană nu a ales unul dintre sistemele descrise mai sus, statele membre fiind libere să aleagă. Totuşi se studiază adoptarea sistemului opt-in ca sistem unic la nivel european pentru transmiterea prin poşta electronică a comunicaţiilor comerciale.

Amenzile în România

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ANRCTI) a dobîndit atribuţii specifice în domeniul tehnologiei informaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 365/2002, prin art. 3 alin. (3) pct. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 415/2007, dispoziţii potrivit cărora ANRCTI „supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale din domeniul comerţului electronic, exercitate în calitate de autoritate de reglementare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată” (http://www.anrcti.ro/DesktopDefault.aspx?tabid=3034).

În luna martie a acestui an mass-media şi lumea virtuală românească au vuit cu ocazia primei amenzi pentru „spam”. Nu am să intru în detalii, le puteţi găsi pe net. E de ajuns să folosiţi google.ro pentru a le căuta. Firma care a primit această amendă este Urban şi Asociaţii (http://www.urbansiasociatii.ro/), iar cruciada pe care aceştia au pornit-o împotriva ANRCTI şi a blogger-ilor care au scris rău de ei i-a înverşunat pe mulţi.

Se spune că nu se face primăvară cu o singură floare. Zilele acestea ANRCTI ne-a făcut cadou un buchet întreg aplicînd încă opt amenzi pentru efectuarea de comunicări comerciale nesolicitate prin intermediul poştei electronice şi o amendă pentru nefurnizare de informaţii (http://www.anrcti.ro/desktopdefault.aspx?tabid=3183). Au fost sancţionate, în ordinea cronologică a aplicării amenzilor: S.C. Managementproiect S.R.L. din Tîrgu-Jiu, S.C. Curtea Veche Publishing S.R.L. din Bucureşti, S.C. Elitech Mit S.R.L. din Olteniţa, S.C. E-Student Consult S.R.L. din Bucureşti, S.C. Chris&Chris Solutions Co S.R.L. din Bucureşti, S.C. Ghizbi S.R.L. din Bucureşti şi două persoane fizice din Bucureşti. De asemenea, deoarece nu a furnizat informaţiile solicitate de ANRCTI, S.C. Westfloor Profesional S.R.L. din Bucureşti a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 1.000 lei.

Originea termenului spam

Termenul Spam a apărut mai întîi pe grupurile de discuţii USENET, cu referire la EMP (Excessive Multi Posting = adăugarea de mesaje multiple în exces) şi ECP (Excessive Cross Posting = adăugarea de mesaje încrucişate în exces). Astăzi este folosit şi pentru a descrie UBE (Unsolicited Bulk E-mail = mesaje nesolicitate în cantitate mare) şi UCE (Unsolicited Commercial E-mail = mesajele comerciale nesolicitate). Denumirea de „spam” este derivată dintr-o schiţă umoristică a grupului britanic Monty Python, în care într-o cafenea toate mîncările din meniu includeau „spam”, o gustare din carne de porc. La un moment dat un client îl întreabă pe ospătar dacă are ceva care să nu conţină „spam”, acesta înşiră din nou meniul plin de „spam”. La final, un cor de vikingi se alătură cîntînd „spam, spam, minunatul spam, gloriosul spam”, acoperind toată conversaţia.

Ce va fi mai departe rămîne de văzut. Pentru un articol informativ despre mesajele nesolicitate ce am scris pînă acum e suficient.

O mostră de spam apare în imaginea alăturată și respectivul newsletter IMMAD printuri publicitare. Deși nici unul dintre noi nu ne-am abonat nicăieri pentru a primi ştirile respective, ele au venit într-o formă foarte originală: un mesaj avînd ca imagine ataşată o captura de ecran a unei pagini web. Adresa afişată este "catalin", iar mesajul a fost trimis unei liste întregi de adrese pe care le poate vedea oricine din listă.

Prima ironie e chiar la început: se spune să facem "click" în interiorul pozei pentru a vedea varianta de pe net a ştirilor. E ceva cam... greu (ca să nu spun imposibi) de făcut în acest moment. Poate totuşi că pozele vor evolua şi în direcţia respectivă, dar nu în viitorul apropiat. Am zîmbit pentru ca apoi aproape să rîdem: în partea de jos a pozei se spune "Dacă nu mai doriţi să primiţi mesaje de la noi sau consideraţi că abonarea dvs s-a produs din greşeală, vă rugăm să ne acceptaţi scuzele pentru neplăcerile provocate şi să vă dezabonaţi. Vă mulţumin.". Fără nici o locaţie pentru dezabonare, fără nici măcar o explicaţie cum s-ar putea face acea dezabonare.

În momentul în care o adresă de mail devine suficient de publică (indiferent dacă e culeasă de boți sau dacă e adăugată manual de către un binevoitor) pentru a ajunge pe listele de adrese adunate pentru comercializare e cazul să te aștepți să fii bombardat cu mesaje de genul ăsta, mai mult sau mai puțin realizate cu cap.