
O doză oarecare de scepticism este cît se poate de sănătoasă cînd o folosești la interacțiunea cu mediul înconjurător, mai ales atunci cînd e vorba de elemente pe care nu le înțelegi suficient. Motivele? Oamenii au tendința să prezinte lucrurile într-un mod cît mai favorabil sau și uneori ajung să exagereze (mai ales cînd nici ei nu înțeleg foarte bine subiectul).
Calculatoarele pot fi programate să facă o mulțime de lucruri diferite însă e nevoie de o mulțime de teste înainte ca aplicația sau dispozitivul să fie lansate pentru public. Acest lucru e valabil și în cazul Inteligențelor Artificiale: ele sînt antrenate să reacționeze într-un anume fel dar asta nu înseamnă că înțeleg deja toate aspectele acelor procese (nu așa cum o facem noi, oamenii) sau că pot fi folosite într-un context ceva mai larg. IA-urile pot reacționa la cuvintele pe care le introduci la tastatură suficient de mult pentru a-ți sugera altele (la tastatura virtuală de pe smartphone) sau pentru a-ți răspunde (chatbot) dar nu poți discuta cu ele așa cum discuți cu semenii tăi. Nu încă.
Așa că ar fi bine să-ți pui cîteva întrebări cînd vine vorba de noutățile pe care le auzi despre Inteligențele Artificiale și tehnologie în general. Întrebări de genu:
- Există o versiune demonstrativă disponibilă publicului larg?
- Care-s detaliile sarcinilor pe care le-a îndeplinit pînă acum?
- Cum funcționează în mîinile unui utilizator neavizat, care nu știe nimic despre ea?
- Cum reacționează atunci cînd e scoasă din contextul inițial, produs în laborator?
Doctorul Gary Marcus este directorul centrului de învățare a limbii pentru copii de la Universitatea din New York și profesor de psihologie la universitate, iar perspectiva sa ilustrată în înregistrarea alăturată este suficient de interesantă pentru fi urmărită cu atenție.