Inteligența artificială este deja implementată în diverse domenii de activitate umane (mașinile care se conduc singure este un exemplu la îndemînă, dar e departe de a fi singurul), dar IA-urile de acum nu sînt acele Inteligențe Artificiale pe care le vei folosi peste 20 sau 30 de ani. Chiar dacă, pe moment, s-ar putea să nu îți dai seama că sînt implicate în rezultatele oferite de motoarele de căutare, interpretarea rezultatelor medicale sau în scrierea de texte literare, nu ai cum să le confunzi cu o persoană. S-ar putea să nu poți spune același lucru într-un deceniu sau două.

Apariția lor era aproape inevitabilă, la fel și dezvoltarea lor viitoare, dar cursul acestei dezvoltări nu poate fi estimat cu exactitate. Pînă atunci, însă, ascultă-l pe Kevin Kelly discutînd despre tendințele de acum ale IA-urilor.

O întrebare pe care s-ar putea să ți-o fi pus de cel puțin o dată pînă acum. Sau pe care i-ai auzit pe alții punînd-o. Motivele sînt diverse: fie a scăpat din curte cînd a venit cineva în vizită, fie l-ai scos la plimbare și nu ai mai fost atent(ă) ori ți-a scăpat din lesă. Nici măcar nu este singurul animal de casă care se poate pierde (pisicile sînt ceva mai teritoriale, dar chiar și ele au tendința să dispară uneori), dar cel mai des auzi de situații în care cîinii o iau la plimbare de capul lor și începi să în cauți disperat(ă).

Tehnologia pe care acum o considerăm ca fiind ceva normal, obișnuit sau comun a fost considerată ca fiind imposibilă (sau cel puțin foarte improbabilă) de către oamenii care au trăit acum un secol sau două. Hai să zicem că puteau să își imagineze cum e să zbori de la un oraș la altul sau de pe un continent sau altul, dar ar fi foarte greu să-i explici ce înseamnă internetul, paginile web și accesul lor de pe telefoanele mobile inteligente. Sau, în general, tot ce înseamnă telecomunicațiile moderne și beneficiile pe care tehnologia ni le oferă.

Parola pe care ți-o alegi este importantă (și tocmai de aceea nu se recomandă să alegi parole simple precum ”123456” sau ”password” și ar trebui să ți-o schimbi periodic), dar cu cît este mai importantă cu atît își vor da unii silința să o afle mai repede. Nu e la fel de simplu ca în filme, dar metodele folosite pentru această sarcină nu-s tocmai puține, și se înmulțesc în timp. Află mai multe despre ele, însă ce trebuie să știi (în primul rînd) este că toată securitatea pe care se străduie unii să o implementeze nu valorează absolut nimic dacă tu ești problema - nu spune nimănui parola ta, nu o face publică (de preferabil învaț-o pe de rost și introdu-o manual de fiecare dată).

Chiar dacă s-ar putea să nu înțelegi o parte dintre detaliile tehnice din înregistrarea alăturată, e bine să știi un lucru: parola pe care ți-o alegi este importantă. Experții în securitate și administratorii serverelor de internet pot face o mulțime de lucruri pentru a-ți păstra informațiile personale în siguranță, dar nu pot face chiar totul, mai ales cînd utilizatorii nu își dau interesul să-și asigure securitatea propriilor informații.

Sfatul nostru: nu folosi o singură parolă pentru toate site-urile și aplicațiile care-ți cer așa ceva. În plus: alege-ți parolele cu grijă, suficient de complexe și de impersonale pentru a fi greu de ghicit. Caută să te informezi cît mai bine de aplicațiile pe care le instalezi pe PC, smartphone și tabletă. Caută să nu-ți împarți dispozitivele mobile cu oameni în care nu ai prea multă încredere.

Un pic de istorie a Televiziunii Române, dar și a progresului tehnologie la care a fost martoră instituția în cele 6 decenii de activitate: la un moment dat în anii 1980 pelicula color, camerele de filmare cele mai performante şi un car de transmisiuni color erau dotări tehnice dedicate unui singur om, Nicolae Ceauşescu.

Pe lîngă faptul că nu e deloc plăcut să ai calculatoarele și dispozitivele mobile infectate cu viruși (și tocmai de aceea vă recomandăm să faceți cît mai multe copii de rezervă), virușii nu-s egali între ei. Unii viruși sînt mai periculoși decît alții: în vreme ce mulți doar îți afectează fișierele, distrugînd informațiile din ele, altii îți umplu calculatorul cu link-uri spre diverse site-uri și / sau îți fură informațiile personale, în timp ce unii viruși îți pot distruge componentele calculatorului, făcîndu-l inutilizabil (cîțiva au făcut istorie în trecut, provocînd daune mari, pe sisteme de operare acum învechite).

Prin anii 1950 oamenii au fost înnebuniți de televizoare - cam toți vroiau unul. Apoi a urmat nebunia calculatoarelor: la sfîrșitul anilor 1970, începutul anilor 1980 terminalele inteligente erau o noutate, așa că tinerii au vrut neaparat să aibă așa ceva. Nebunia a continuat cu email-urile, PC-urile din generațiile mai noi, dispozitivele mobile și așa mai departe. Mai ales că tehnologia a devenit deja parte integrantă a vieților noastre (există și excepții inevitabile - nu toate zonele geografice evoluează la fel), iar ”internetul tuturor lucrurilor” va deveni tot mai conștient de activitatea umană.

Interesul pentru tot ce este nou nu se va termina probabil niciodată, iar noi vă stăm la dispoziție pentru a vă lămuri (atunci cînd este nevoie) despre tehnologiile actuale, care sînt opțiunile pe care le aveți la dispoziție și ce se poate face pentru a vă adapta activitatea și a obține o performanță cît mai bună.

Tehnologia a evoluat foarte mult din 1979 încoace, dar diferența dintre generații s-a păstrat (într-o bună măsură): curiozitatea copiilor cînd vine vorba de calculatoare, dispozitivele mobile și modurile în care pot fi ele făcute să interacționeze cu oamenii este mult mai mare decît a părinților lor.

Dacă vrei să-i ajuți să progreseze în această direcție adu-i la cursurile de programare CoderDojo. Totul este gratuit, activitatea se bazează pe voluntariat, iar mișcarea CoderDojo e deja globală. În Oradea cursurile se țin la Trade Center - se vor relua în 17 septembrie (în luna august și prima jumătate a lunii septembrie s-a făcut o pauză pe motiv de vacanță și concedii).

Eşecul ultimelor sesiuni de bacalaureat a oferit posibilitatea dezvoltării multor şcoli profesionale, în domenii destul de diverse, care ar trebui să scoată (mai mult sau mai puţin pe bandă rulantă) oameni pregătiţi pentru acele meserii care nu au nevoie de studiul din facultate. SEO (search engine optimization - sau optimizarea pentru motoarele de căutare, mai pe româneşte spus) ar putea fi o asemenea meserie, deşi şansele de a introduce un cod CAEN pentru asta sînt cam mici (ca să nu spun de-a dreptul neglijabile) în următorii ani. Pentru moment ar putea fi introduse la fel de bine la codurile 6201 - Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client - inclusiv realizarea paginilor web), respectiv 7260 - Alte activităţi legate de informatică pentru că optimizarea asta se face atît pe pagina web (modul de aranjare a informaţiilor de pe pagină, scriere de conţinut), cît şi în afara ei.

După cîţiva ani de experienţă în web design şi servicii SEO putem spune că un candidat perfect pentru o şcoală profesională în meseria de optimizare a paginilor web pentru motoarele de căutare trebuie să aibă următoarele calităţi: