În cursul zilei de azi douã dintre paginile realizate de Supravirtual nu au fost accesibile. Contactați, administratorii serverului au motivat problema pe motiv de atac informatic. În seara aceasta s-a întîmplat același lucru. Folosind un program utilitar de urmãrire a accesului la paginã am observat cã blocajul se întîmpla la serverele RoNIX. Utilitarul spune cã „DialTelecom.RoNIX.ro reports: Destination host unreachable.”

Deci, putea fi un atac informatic de tip DOS... sau doar o problemã tehnicã.

O nouã reclamã cu marca Gabriel Resources lovește mințile românilor prin intermediul televizoarelor (și nu numai): experiențele anterioare le-au arãtat lacomilor cãutãtori de aur cã promisiunile nefondate (în cantitãți prea impresionante pentru a-i crede cineva) de bani nu prea merg pe meleagurile mioritice. Măcar o dată unii dintre românii au fost pãcãliți de prea multe ori pentru a mai crede pe oricine care vrea sã-i fraiereascã - ar fi reconfortant dacă s-ar face primăvară cu o singură floare.

Aparent, rezistența de pînă acum a fost un pic prea mare, iar gigeii au continuat atacul dintr-o altã perspectivã. Nu vã faceți o pãrere greșitã: gigeii de la Gabriel Resources sînt în stare să spună și să facă absolut orice pentru a obține ceea ce vor, iar dacã nu găsesc suficienți fraieri pentru a-și pune practică proiectele cautã mereu alte cãi de acces. Acum ei promit cã vor curãța cianura de la Roșia Montanã, o acțiune care ar costa statul român 30 de milioane de dolari. Imaginile cu apã poluatã sînt foarte sugestive, doar au avut o mulțime de locuri de unde sã le preia. Existã destule exploatãri miniere în lumea asta care au lãsat doar poluare și terenuri deșertice în urma lor, NU vrem încã una. Este prea frumos pentru a fi crezut cã o companie minierã sã facã curãțenie dupã ce-a distrus tot, nu prea s-a întîmplat nicãieri în lume iar statul român nu este deloc interesat sã se asigure cã se va întîmpla așa ceva aici.

Acest articol este dedicat unui element care a devenit esențial în ultimii ani în dezvoltarea unei afaceri: relația pe care afacerea o are cu Internetul. De ce o relație? Pentru cã pot spune fãrã sã mã înșel prea tare cã internetul este o ființã vie (fie ea și virtualã), conține bucãți din viața tuturor celor care au participat la creearea și dezvoltarea lui, atît ca nivel de organizare (rețeliștii), cît și ca conținut (jurnale, știri, pagini de prezentare, forumuri). Conține pãrerile oamenilor, bucuriile și frustãrile lor, întîmplãri de viațã.

Internetul este într-o continuã dezvoltare și este chiar posibil sã ajungã sã devinã conștient. Dar asta nu se va întîmpla înainte de a atinge un punct critic al acumulãrii de informații și de a se dezvolta suficient de bine inteligențele artificiale. Este foarte posibil sã fi atins deja acest punct critic, dar dezvoltarea IA-urilor este încã foarte departe de un nivel oarecare de conștiințã.

Înãsprirea condițiilor de creditare și dobînzile mari i-au fãcut pe români sã caute alte modalitãți de finanțare. În plinã crizã bãncile din Ungaria s-au reorientat și au coborît ștacheta. De la 1 iunie 2009, 18 bãnci din Ungaria oferã bani și strãinilor, iar asta a dat un imbold nou celor ce doresc sã-și cumpere o locuințã. Bãncile din Ungaria își atrag clienți cu dobînzi de cîteva ori mai mici decît la noi și cu mai puține hîrtii. În plus, prețurile caselor sînt mult mai mici și nu se plãtește impozit pe case și terenuri. Spre deosebire de România, bãncile ungurești acceptã un grad de îndatorare de pîna la 90%.

Dobînda este mai micã, de la 3,5 pana la 5,8% pentru creditele în valutã, în euro sau franci elvețieni. Perioada de așteptare este de maxim o lunã. Adicã mai repede decît la noi și cu acte mai puține: cei care vor sã obținã un credit imobiliar au nevoie de fișa fiscalãpe ultimul an, adeverințã de salariu pe ultima lunã și o declarație pe proprie rãspundere cã nu mai au un alt împrumut la o bancã din Europa.

Zilele acestea am auzit o expresie pe care nu o regãsesc în vorbirea curentã: amprenta de carbon, ca parte a campaniei „Amprenta de Carbon – Aflã cît risipești din viitorul tãu”. În contextul în care am auzit-o era vorba despre amprenta de dioxid de carbon a fiecãrei persoane, adicã de cît dioxid de carbon risipește aceasta într-un an. Nu vreau sã scriu neaparat despre campania asta, așa cã vã las sã aflați mai multe informații aici: http://www.generatiaverde.ro (dacã chiar vã intereseazã).

În schimb vreau sã scriu despre isteria care este pe cale sã cuprind o mare parte a civilizației umane. Oamenii de științã spun cã în curînd clima se va schimba ireversibil din cauza emisiilor de dioxid de carbon, cã temperatura globalã este într-o continuã creștere, cã speciile de animale și plante dispar în mod accelerat și cã vor continua sã disparã, cã nivelul oceanelor și mãrile planetei va crește și cã orașele de pe coaste sînt în pericol sã disparã sub ape, cã recoltele vor fi distruse de secetã. În mai puțin de 100 de luni, lupta de prevenire se va transforma într-o luptã de supraviețuire cu schimbãrile climatice susțin rapoartele și experții Comisiei Europene.

Semnalul de avertizare este clar, pericolul este evident, dar nu sînt în întregime de acord cu gravitatea pe care o atribuie unii problemei și, mai ales, cu reacțiile unora. La o privire mai realistã asupra istoriei planetei nu putem exclude faptul cã au existat mai multe ere glaciare, foarte probabil precedate de ere de încãlzire accentuatã a climei, iar viața a continuat sã existe. Unele specii au dispãrut între timp, majoritatea s-au modificat în funcție de noul climat, dar viața în sine continuã sã existe. Foarte probabil va continua sã existe și peste 100, o mie sau un milion de ani de acum înainte, foarte probabil va continua sã existe și dacã accest „accident” numit umanitate va dispare lãsînd în urmã loc de dezvoltare spre inteligențã altor specii.

Într-o lume nebunã, unii oameni au ajuns sã calculeze inclusiv cît CO2 este emis de cãutãrile pe Google, de exemplu, pierzîndu-se într-un șir imens de detalii care sînt irelevante pentru mulți. Chiar, cui îi pasã cît CO2 este generat de o cãutare cu Google? Oricum, sînt mai mult de 200 de milioane de cãutãri pe rețea zilnic.

Comenzile SQL commands sînt similare și au același rezultat: ștergerea înregistrãrilor din tabelã. Întrebarea despre difernþã este deseori întrebatã de începãtori și în cadrul interviurilor. Diferenþa este destul de simplã, dar oamenii le mai confundã pentru cã vãd același rezultat la ambele interogãri.

Lista de diferențe este urmãtoarea:

De ce varianta a doua? și de ce „culmea nesimțirii”? Pentru cã este vorba de reclamele de la Gold Corporation, aurul de la Roșia Montanã, lãcomia fãrã mãsurã a oameni, și completarea unui articol mai vechi.

O nouã reclamã gen Gold Corporation a început să fie difuzată la greu. Cunoscînd modul de gîndire al indivizilor respectivi, nu poate decît sã fie o parte a noii campanii de momire (adicã pãcãlire, știți voi cum, o pãcãlire ca a mãgarului pe care îl faci sã se miște unde vrei dacã îi pui în fațã un morcov atîrnat de un bãț) a opiniei publice românești. Evident, mãgarul nu va ajunge niciodatã la morcovul ãla, tot așa și românul nu va ajunge niciodatã la banii promiși de Gabriel Resources. E doar praf în ochii cît cepele la auzul sumei exorbitante de 4 miliarde. Nu valoreazã nici mãcar pe hîrtia pe care scrii „patru miliarde”.

Este greu de crezut cã o companie monopolistã ca Google ar putea sã fie speriatã de noile motoare de cãutare (ca și Bing sau cel la care lucreazã Facebook), sau chiar și combinația lor cu Yahoo (mai ales cã Yahoo a acceptat ca propriul lor motor de cãutare sã fie înlocuit cu Bing). Dar, chiar și așa, la numai douã luni dupã ce Microsoft a lansat Bing, Google a anunțat cã dezvoltã o nouã tehnologie de cãutare pe rețea (online) cu numele de cod „Caffeine” (Cofeina), ceea ce ar putea schimba poziția pe care o ocupã companiile în rezultatele cãutarilor. Pentru acele companii și persoane fizice care fac buni sau care supraviețuiesc în funcție de traficul generat de Google, noua tehnologie reprezintã un motiv de ingrijorare.

Pentru a comemora a 40-a aniversare a misiunii Apollo 11, NASA a făcut public codul sursă al programului pentru Calculatorul de Ghidaj Apollo, care l-a ajutat pe om să pună piciorul pe Lună, sub licenţa GNU GPLv2.

Calculatorul de Ghidaj Apollo (CGA) a fost primul recunoscut ca fiind sistem integrat modern, folosit în timp real de piloţii astronauţi pentru a colecta şi furniza informaţii despre zbor, şi de a controla automat toate funcţiile de navigare a navetei spaţiale Apollo. A fost dezvoltat la începutul anilor 1960 pentru programul Apollo de către Laboratorul de Aparate de Măsurat şi Control de la MIT.

Citeam despre Workbench de la MySql pe pagina lor (http://www.MySql.com/products/workbench/) cînd ne-am hotărît că vrem să aflăm despre efectele achiziţionării de către Sun Microsystem a MySql şi apoi a achiziţionării de către Oracle a lui Sun Microsystem.

Cînd Sun a cumpărat MySql în ianuarie 2008 (pentru aproximativ 1 miliard de USD), venitul anual al lui MySql era aproximativ de 50 de milioane de dolari şi creştea rapid, avînd milioane de distribuţii precum Facebook, Google, Nokia, Baidu şi China Mobile. Se dorea să aducă sinergii către Sun, ceea ce ar fi schimbat peisajul industriei producătoare de programe de calculator prin adăugarea de noi adoptări ale bazelor de date cu sursă deschisă în aplicaţii şi companii mai tradiţionale. Integrarea cu Sun ar fi extins cu mult cererea comerială a ofertelor MySql şi îmbunătăţirea ofertei de valori prin adăugarea organizaţiei de servicii globale a lui Sun.

De atunci Scwartz a supravegheat dezvoltarea MySql în ciuda lansării dezastruoase a versiunii 5.1, exodului dezvoltatorilor de proiect cheie, demisia cofondatorilor MySql Michael „Monty” Widenius şi David Axmark ca şi a directorului executiv MySql Marten Mickos, şi obţinerea a nu mai puţin a trei bifurcaţii majore a bazei de date licenţiate (GPL – General Public Licence).

Nu a fost o perioadă uşoară. MySql avea probleme încă dinaintea achiziţiei de către Sun. În efortul ei de ajuta produsul să se dezvolte şi a furniza atît utilizatori avansaţi (asta înseamnă adăugarea de funcţionalităţi noi) cît şi utilizatori mai noi (ceea ce înseamnă a face lucrurile cît mai prietenoase şi mai uşor de abordat – şi construirea de unelte noi), echipa a părut să-şi piardă direcţia şi a sfîrşit prin a se răsfira.

Marea lacună de timp dintre MySql 5.0 şi 5.1 se datorează parţial conducerii şi priorităţilor, dar este de asemenea rezultatul unui cod de bază rău ce are nevoie de o revizuire bună şi de a fi reînnoit – ceva ce nu s-a întîmplat pînă acum (chiar dacă există semne că asta este pe cale să se schimbe). Complexitatea ce nu e necesară şi absenţa standardelor clare i-au încetinit pe dezvoltatorii existenţi şi au pus o barieră şi pentru dezvoltatorii noi.

Aceste probleme au continuat iar oamenii au început să plece de la Sun nu mult după cumpărare: membri ai echipei de conducere de la vîrf cît şi cîţiva cei mai experimentaţi şi mai talentaţi dezvoltatori care nu mai sînt implicaţi în dezvoltare.

Altă descoperire surprinzătoare la o conferinţă MySql acum cîteva luni a fost adoptarea lentă a versiunii 5.1 în magazinele mari. Se pare că un mare număr de companii nu au trecut de la versiunile 5.0 la 5.1.

Dar acesta e doar începutul. În aceste zile au loc o mulţime de dezvoltări interesante în universul MySql. De la noile motoare de depozitare (Falcon, PBXT, Maria, Tokutek) la unelte foarte dezvloltate de la o jumătate de duzină de vînzători şi rescrierea extinsă a nucleului bazelor de date MySql.

Ceea ce este cel mai surprinzător dintre toate este faptul că MySql 5.4 a fost deconspirat la conferinţă. Nu este încă o versiune stabilă, dar reprezintă un compromis între şi 5.1 şi aşteptarea vreme de încă un an sau mai mult pentru o versiune stabilă a MySql 6.0. Realizînd că dezvoltarea mergea mai încet decît ar fi dorit, echipa MySql a selectat cîteva îmbunătăţiri planificate şi codate pentru 6.0 şi le-au mutat în codul sursă a versiunii 5.1 realizînd astfel MySql 5.4 (aparent au dorit să treacă peste 5.2 şi 5.3).

Acesta este primul din cîteva semne recente că organizaţia MySql a început să muncească în a îmbunătăţi cîteva dintre lucrurile care l-au deranjat pe Monty atît de mult. Este încurajator.

În aprilie 2009 Oracle a cumpărat Sun Microsystems pentru 7,4 miliarde USD. Cu aceasta mişcare Oracle intră în competiţie acum cu aproape toate marile companii tehnologice, incuzînd Microsoft (MSFT) în middleware (software pentru calculator care conecteză componente software sau aplicaţii) şi sisteme de operare pentru servere, SAP şi Salesforce.com (CRM) în aplicaţii pentru afaceri, IBM, Cisco (CSCO), HP (HPQ) şi Dell (DELL) în hardware pentru servere şi EMC pentru medii de stocare. Larry Ellison, directorul executiv de la Oracle, a citat platforma Java de la Sun Microsystems şi sistemul de operare Solaris pentru servere ca fiind motivaţiile principale în spatele achiziţiei.

Cheia care nu a fost menţionată a acestei achiziţii este MySql. Oracle este, în primul rînd şi mai ales, o companie de baze de date, iar MySql a fost fără îndoială o ameninţare pe termen lung. Multe din produsele software şi middleware de la Oracle se bazează pe folosirea bazelor de date, şi chiar Salesforce.com, un mare distrugător şi competitor în industria software, se bazează pe bazele de date Oracle pentru a rula platformele ei. Multe din achiziţiile software de la Oracle îi permit să asigure folosirea bazelor de date Oracle, prin asta permiţîndu-i să adauge atît venit cît şi cîştiguri de la vînzări de software şi baze de date adiţionaele. Cu achiziţia lui Sun Microsystems şi MySql, Oracle caută să controleze această tendinţă, bazele de date cu sursă deschisă, şi, cel mai important, licenţele pentru folosirea lor comercială. Suspiciunea multora este că rata de creştere a veniturilor MySql, atîta vreme cît nu vor fi dezvăluite, va scădea rapid urmînd întegrarea lui Sun Microsystems în Oracle.

Chiar şi cu cele mai bune inteţii, Oracle înfruntă serioase probleme de încredere în interiorul şi exteriorul stavilei pe care compania a pus-o surselor deschise în trecut. Widenius susţine: Oracle, neavînd cea mai bună reputaţie posibilă în spaţiul Surselor Deschise, va avea greutăţi în a-i păstra în companie pe oamenii de la MySql care i-au rămas sau chiar să lucreze la proiectul MySql. Oracle va avea de asemenea greutăţi în a asigura clienţii, comunităţile şi utilizatorii MySql că va păstra MySql „gratuit şi disponibil pentru toţi”.

Va fi uşor să arătăm cu degetul spre Oracle peste 1-2 ani şi să îi blamăm pentru că, în cele din urmă, au făcut să dispară unul dintre cele mai de succes proiecte cu sursă deschisă create vreodată. Dar cert este că Sun a făcut un lucru de mîntuială cu achiziţia MySql, l-a gestionat prost vreme de 16 luni şi că se scapă de încurcătură pe seama lui Oracle.

Rămîne de văzut dacă Oracle decide sau nu să accepte treaba de a repara MySql şi dacă îi va permite să ocupe un loc pe piaţă.

Acum Alianţa Baze de date Deschise fără Oracle adaugă îndoieli suplimentare asupra cărei ramuri din MySql va fi considerată „oficial” dezvoltată mai departe. „Bifurcaţiile sînt un fapt de viaţă în comunitatea cu sursă deschisă, discutabil una în întregime sănătoasă, ” scrie McAllister. „Ar fi bine ca firma Oracle să spere că nu va ajunge pe partea greşită a bifucaţiei.” Pentru a face asta el sugerează că Oracle va trebui să recîştige încrederea şi suportul comunităţii MySql – cu alte cuvinte, „să înceteze să acţioneze ca Oracle.”

Oracle ar putea „ucide” MySql „fie direct sau prin lipsa unei dezvoltări/suport în întregime”, o poate vinde pentru a evita problemele anti-trust, sau „poate accepta MySql şi sursa deschisă şi poate să-şi folosească expertiza technica pentru a se asigura că MySql continuă să fie cea mai populară bază de date cu sursă deschisă avansată”, a scris Widenius într-un mesaj din jurnal.

„Cea mai mare ameninţare pentru viitorul MySql nu este Oracle ca entitate, ci faptul că talentele în domeniul MySql de la Sun se vor răspîndi pe aripile vîntului şi vor ajunge la o mulţime de companii diferite ceea ce va da înapoi dezvoltarea şi suportul MySql cu ani buni”, a scris el. Widenius este „pregătit să angajeze sau să găsească un cămin bun pentru tot personalul ce reprezintă nucleul MySql” la compania sa, Monty Program, sau „aproape de ea.”

Locaţii utile:

http://www.linux-mag.com/id/7342

http://monty-says.blogspot.com/2009/04/to-be-free-or-not-to-be-free.html