Nu vreau sã abordez subiectul jurnalului (blog-ului, dacã ar fi sã folosesc un termen la modã) ca o afacere, deşi sînt destul care şi-au fãcut un jurnal şi cîştigã (mai mult sau mai puţin) bine de pe urma lui. În România sînt destul de puţini, dar numãrul lor creşte vertiginos pe mãsurã ce te îndepãrtezi de ţarã (virtual, pe reţea, sau în lumea senzorialã).

Subiectul acestui articol (sau opinii, sau note, spuneţi-i cum vreţi) este altul: modul în care jurnalele completeazã o afacere. O vorbã încã la modã spune cã "dacã nu eşti pe internet nu exişti". Nu îi dau în întregime dreptate, încã mai existã pe la noi destule firme mici care nu au tangenţã cu reţeaua mondialã şi nici nu-şi propun aşa ceva, dar internetul este o reţea foarte utilã în momentul în care vrei sã ieţi din cartierul/satul în care îţi desfãşori activitatea şi vrei ca lumea sã audã de tine. Cît mai multã lume, cît mai departe şi, dacã se poate, cît mai mult numai de bine. Gura tîrgului, adicã metoda anticã de popularizare, folositã pînã dincolo de epuizare, rãmîne la fel de eficientã ca întotdeauna şi s-a extins deja şi pe reţea: forumurile, pe vremuri, reţelele de socializare mai recent, sînt pline de bîrfe şi de zvonuri mai mult sau mai puţin veridice.

10 mai 2010, Poiana Grind, Parcul Național Piatra Craiului

25 de voluntari ai Agent Green atrag atenția asupra crimei forestiere. 300 ha de pãdure au fost tãiate la ras. Nimic nu s-a replantat. Versanții o iau la vale, riscul de boli și incendii este iminent, animalele și-au pierdut habitatul. Zona este afectată de inundații. Cîțiva oameni s-au imbogãțit.

Pe un versant unde pãdurea a fost tãiatã la ras voluntarii au scris din vreascurile rãmase cuvîntul CRIMÃ pe o suprafațã de 3000 mp.

Despre disputa dintre Apple și Adobe ce are în prim plan Flash-ul nu e deloc nouă și nu se va finaluza decît (probabil) peste cîțiva ani, și nu foarte bine. Cel mai probabil se va renunța complet la tehnologia respectivă. Pentru moment, însă, recent, Steve Job susținea în declația sa, printre altele, cã Flash era unul dintre principalele motive pentru blocajele care apãreau în sistemul de operare Mac OX. Concluzia finalã a declarației sale era cã Flash-ul era un produs ce nu corespundea standardelor și de aceea nu s-a mai dorit folosirea lui pe produsele Apple. Pentru mai multe detalii, am tratat subiectul aici.

Tendința ultimilor ani în ce privește rãzboiul navigatoarelor pe internet este ridicarea navigatoarelor mai noi în dezavantajul produsului Microfost. Dacã în 2003 Internet Explorer deținea 95% din piațã, acum este folosit de numai 59,9% dintre utilizatori.

Tendința de atac a atacatorilor informatici s-a schimbat: ei nu mai încearcã atît de mult sã exploateze gãurile de securitate din programele existente (software) și se axeazã tot mai mult pe domeniul ingineriei sociale prin care cautã sã-i pãcãleascã pe utilizatori în a-și descãrca în calculatoare. Studiul lui Google care aratã acest lucru este prezentat și aici. Astfel, pe mãsurã ce utilizatorii navigheazã pe rețea le apar ferestre cu avertismente ale unor antiviruși falși în încercarea de a-i speria pe oameni. Acest gen de atacuri reprezintã 15% din totatul malware-ului detectat în perioada ianuarie 2009 și februarie 2010. O altã problemã o reprezintã faptul cã aceste tentative de înșelãciune au fost integrate în cadrul campaniilir de publicitate, iar acest lucru îi afecteazã pe cei care distribuie publicitate pe rețea.

Apple a reușit sã vîndã 1 milion de bucãți din iPad 3G + wi-fi în primele 28 de zile de la lansare. Astfel, numãrul 1 milion a fost vîndul la 30 aprilie. Mai multe informații aici.

Majoritatea dintre programatorii care au lucrat cu bazele de date s-au lovit de-a lungul timpului de situația reindexării unei tabele. E vorba despre acele tabele care conțin un index auto_increment a cãrui valoare se mãrește cu 1 la fiecare introducere a unor valori noi în tabelã. Din diverse motive anumite valori trebuie șterse, iar indecșii nu se refac. Asfel, în tabelã apar "gãuri" în numãrãtoarea indexului, iar indecșii nu mai sînt consecutivi.

Astãzi dl. Vladimir Brilinsky, redactoul șef al revistei Dacia Magazin, a rãspuns invitației doamnei profesoare Nițã Carmen și a ținut conferința despre secretele dacilor la Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea. La ora 13 a avut loc prezentarea pentru elevi, iar de la ora 18 a avut loc conferința pentru oricine a dorit sã vinã. Dl. Brilinsky, Nunu, este cunoscut pentru activitatea sa în ce privește protejarea, promovarea și promovarea Sarmisezetuzei Regia, dar și pentru promovarea istoriei vechi a românilor.

Dedicația lui Nunu atrage mereu oameni noi, curioși sã afle lucruri vechi și noi despre istoria veche a românilor. Vechi pentru cã fac parte din istorie, cu toate dovezile arheologice, lingvistice și documentare, noi pentru cã versiunea oficialã a istorie le ignorã sau nu le recunoaște. Spre deosebire de istoricii europeni, istoricii români rãmîn încã sceptici în acceptarea noului: povestea inventatã de generația pașoptistã (cea a revoluției din 1848) care susținea cã sîntem urmași ai Romei pentru a obține drepturi și avatanje pentru poporul român a devenit o istorie oficialã, în ciuda dovezilor incomplete care o susțin și a dovezilor care sînt împotriva ei. Chiar și termenul de român este unul inventat cu acea ocazie, și este doar o altã denumire pentru daci. Ea se alãturã altor denumiri pe care aceștia le-au purtat de-a lungul timpului: traci, daco-geți, carpi, vlahi, valahi, etc. Dupã cum s-a susținut la conferințã, istoriografia româneascã doarme profund. Eu spun cã doarme și are coșmaruri, dar asta este o altã poveste.

În medie una din 150 de pagini web cu extensia .ro este infectatã cu un virus și prezintã riscuri pentru cei care o acceseazã. Nivelul este de 10 ori mai ridicat decît în cazul paginilor web înregistrate în Japonia, a declarat Costin Raiu, expert în cadrul Kaspersky Lab România.

"Printr-un program demarat in 2006 monitorizam peste 150.000 de site-uri cu extensia .ro. Printre paginile web infectate se numãrã cele aparținînd unor instituții bancare și guvernamentale sau din domeniul medical, inclusiv paginile a trei mãnãstiri", a spus Raiu. Acesta era prezent la Zilele Biz.

Compania ruseascã Kaspersky Lab este prezentã în Romania din anul 2003 printr-un departament de cercetare si dezvoltare. Începînd cu anul 2008 producãtorul de soluții de securitate informaticã a deschis un birou local de marketing și vînzãri. În acest an afacerile Kaspersky Lab în România au fost estimate la un milion de euro.

Malware este un termen folosit în limba englezã și preluat destul de des în limbajul terminologic românesc care provine de la malicious software (adicã programe malițioase). E vorba despre acele programe care se folosesc de gãurile (de securitate) ale sistemului și de naivitatea ori neatenția utilizatorilor pentru a strînge informații confidențiale în folosul propriu sau pentru a face rãu. Printre programele malițioase se regãsesc virușii, troienii, viermii, phishing și o mulțime de alte amenințãri care apar zilnic.

Aparent, ceea ce a început cu un articol despre nesimțirea unora devine un serial... Un adevãrat roman foileton. Dacã ați citit deja primele trei pãrți v-ați așteptat deja la o continuare... Dacã la început se promiteau cantitãți imense de bani (cel puțin pentru omul obișnuit), din cauza opoziției întîmpinate Gabriel Resources a ales alte cãi de atac.

Într-o nouã reclamã ei pretind cã metoda de exploatare a aurul cu ajutorul cianurilor este o metodã sigurã, folositã la multe exploatãri aurifere din lume. Adicã o altã minciunã. Oricît de multe metode de protecție și-au luat companiile miniere în ultimii ani, oricînd se poate întîmpla un accident... o adevãratã catastrofã cînd vine vorba de Roșia Montanã. Acolo nu se pune doar problema de mediu, ci și de vestigii istorice.